Cel puțin 7. Este numărul de programe gândite anul acesta de conducerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru stimularea dezvoltării economiei circulare. Doar unu a fost lansat însă în legislativul actual, iar acela – cu rezultate modeste. Ministrul Cristiana Pașca-Palmer a explicat de ce a decis să amâne implementarea lor.
În primăvara acestui an, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca-Palmer, anunța finanțarea unor proiecte de eco-antreprenoriat și educație ecologică. Promitea atunci 75 de milioane de lei pentru stimularea achiziționării de mașini electrice și hibrid și construirea infrastructurii necesare pentru încărcarea lor, 140 de milioane de lei – pentru achiziționarea de panouri solare și alte 45 – pentru cumpărarea de materiale de construcție ecologice, 100 de milioane – pentru prevenirea și valorificarea deșeurilor prin modele de economie circulară și, nu în ultimul rând, 30 de milioane de lei – pentru educarea publicului cu privire la aspecte legate de mediu.
Banii au fost alocați din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu aferent anului 2016. Pe site-ul instituției au apărut, pe rând, ghidurile de finanțare a proiectelor anunțate: Rabla Plus (subvenții pentru achiziția de mașini electrice sau hibrid și construirea infrastructurii necesare), Casa Verde Plus (finanțări pentru cumpărarea de materiale ecologice menite să asigure eficiența energetică a clădirilor), Biodiversitate (finanțarea proiectelor de conservare a biodiversității și de administrare a ariilor naturale protejate), Compost (încurajarea transformării în compost a resturilor biodegradabile la nivelul gospodăriilor individuale), Eco-Business (stimularea producției de materiale și produse ecologice), Eco-Turism (stimularea dezvoltării turismului în zonele care include arii naturale protejate), Eco-Civic (desfășurarea unor proiecte de educare a publicului privind aspecte de mediu, care să susțină și să completeze celelalte programe). În plus, ministrul menționa ieri și intenția (nefinalizată) de a crea un program pentru conservarea naturii și biodiversității (Natura) și altul pentru stimularea colectării selective și reciclării deșeurilor (Circular).
Economia circulară mai are totuși de așteptat
Dintre toate programele, doar Rabla Plus a fost lansat, însă nu a avut prea mare succes în rândurile persoanelor fizice, care nu s-au înghesuit să cumpere mașini ecologice. După publicarea în Monitorul Oficial, ghidul Eco-Civic a fost adus și el la rangul de Ordin de Ministru, dar încă așteaptă decizia Președintelui AFM pentru a fi lansat. Minsitrul Mediului, Cristiana Pașca-Palmer, a explicat situația:
Nu am reușit să le ducem la bun-sfârșit și asta este una dintre nemulțumirile de anul acesta, dar o accept ca pe o realitate a situației. Chiar dacă nu am apucat efectiv să începem să lucrăm, toate ghidurile sunt finalizate, liniile bugetare sunt alocate și trebuie doar făcut un mic pas la implementare. Am preferat să lăsăm la cheie, pentru a fi lansate imediat la începutul lui 2017, decât să le lansăm acum și să creăm mai multă confuzie, pentru că erau alte documente care trebuiau depuse la dosar.
Potrivit ministrului, de vină pentru toate aceste amânări sunt și de această dată procedurile birocratice și lipsa personalului. În plus, de anul viitor, situația s-ar putea agrava. Cristiana Pașca-Palmer a avertizat și asupra deciziei de a se elimina complet timbrul de mediu, care asigură 50% din bugetul AFM, „fără a se pune nimic în loc”.
Toate acestea programe și cele propuse de noul legislativ nu vor mai fi putea fi finanțate. Sper să se găsească o soluție pragmatică, oricare ar fi ea, care să aibă în centru ideea că poluarea trebuie taxată, căci, dacă nu o taxăm, nu avem o metodă să o descurajăm.
Ministrul a mai menționat intenția inițială de a realiza o strategie pentru dezvoltarea economiei circulare în România, intenție care s-a dovedit a fi „precoce” pentru țara noastră.
