The Ecologist "Transilvania: Ar putea acest taram uitat de timp sa reprezinte viitorul agriculturii europene?"

Transilvania si-a mentinut metodele agricole de sute de ani. In contextul in care se confrunta cu amenintarea agriculturii intensive si cea a politicilor europene in stil bizantin, modelul sau de sub-dezvoltare atrage interesul reglementatorilor, se arata intr-un amplu material realizat de publicatia  „The Ecologist”.

In inima Transilvaniei, jurnalista Laura Sevier de la reputata publicatie britanica nu l-a descoperit pe Dracula, ci "un pamant ramas neschimbat inca din timpurile medievale".

„Satul Crit este unul din cele circa 150 de sate sasesti din Transilvania ramase neschimbate de sute de ani. Silul de viata al satenilor este infloritor si astazi, bazat aproape in totalitate pe productia proprie”, povesteste jurnalista britanica.

Aceasta descrie o gospodarie tipica:  pasari, cativa porci, 10-20 de oi si doua sau trei vaci care pasc pe terenurile comunale toata ziua si sunt mulse dimineata si seara in curtile oamenilor. Fructele si legumele se mananca proaspete, din gradina, fie conservate sub forma de muraturi sau gem. Satenii nu numai ca cresc singuri animalele, dar le si sacrifica singuri. Fiecare cos are o camera speciala pentru afumat carnea. De asemenea, autoarea reportajului noteaza cu admiratie faptul ca aproape toti satenii isi produc propriile bauturi alcoolice.

Stilul de viata autosuficient este adanc impamantenit in zonele rurale din Romania, transmis din generatie in generatie, subliniaza articolul.

„Alimentele produse sunt organice, chiar daca nu sunt certificate, deoarece ar costa prea mult procedura. Acest tip de agricultura, specifica programului High Nature Value, cu impact minim asupra mediului, permite naturii sa infloreasca. Florile salbatice sunt pretutindeni, la fel si foarte multe specii de mamifere, reptile, pasari, amfibieni, pesti si insecte care au disparut sau sunt pe cale de disparitie in restul Europei”, scrie Laura Sevier in reportajul sau.

Exista insa si amenintari la adresa vietii acestor comunitati, atrage ea atentia. Din cauza interpretarii excesive a legilor europene, oamenii nu mai au voie sa produca dulceturi si muraturi in gospodaria proprie. Chiar daca UE doreste diversitate, iar scopul ei nu este de a fereca portile brutariilor traditionale de la tara, legislatia a fost interpretata gresit de catre autoritatile romane, explica reprezentantii asociatiei ADEPT, un ONG cu activitate in zona ariilor protejate din Tarnava Mare.

O alta problema este faptul ca majoritatea fermierilor au peste 50 de ani. Restul au parasit zonele rurale, din lipsa oportunitatilor.

Asociatia ADEPT i-a ajutat pe sateni sa gaseasca locuri in orasele din apropiere pentru a organiza targuri in care sa isi vanda produsele. Cei 20 de producatori cu care lucreaza acum vand la targuri produse in valoare totala de 70.000 de euro pe an. Alti 65 de fermieri au primit ajutor pentru a-si imbunatati igiena si echipamentul de colectare a laptelui si pentru a-l putea vinde.

De asemenea, 75% dintre fermierii din Tarnava Mare s-au organizat pentru a obtine plati prin programele Politicii Agricole Comune. Potrivit ADEPT, acest lucru va permite conservarea terenurilor si a speciilor de plante si animale.

Un alt aspect ar fi faptul ca Asociatia ii ajuta pe micii fermieri sa obtina finantari prin Politica Agricola Comuna a UE. Multi dintre ei au terenuri de sub un hectar si nu se califica pentru finantarile de pe Pilonul I, insa ADEPTface lobby pentru modificarea politicilor de finantare astfel incat micii fermieri sa primeasca mai multi bani.

„Acum cativa ani, toata lumea spunea ca aceste ferme sunt nesemnificative, deoarece sunt prea mici, iar politicile favorizau fermele mari. Acum, fermele de dimensiuni reduse sunt considerate mai valoroase atat din punct de vedere alimentar, cat si de mediu. Ele aduc beneficii in ce priveste controlul incendiilor, al biodiversitatii si al schimbarilor climatice”, a explicat Nat Page, reprezentantul organizatiei ADEPT.

Articolul original, pe site-ul "The Ecologist"
 

spot_img

Newsletter-ul de mediu

Ultimele știri