Eco-inovarea, un model de evoluție sustenabil. Ce exemple există în România

Potrivit raportului Observatorului European pentru Eco-inovare, în România, principala problemă nu este reprezentantă de deficitul de resurse, ci de lipsa unei gestionări eficiente a resurselor disponibile. Totuși, unele voci susțin că eco-inovarea nu este atât de complicată pe cât pare la prima vedere și că modelul poate fi aplicat în viața de zi cu zi. 

eco-inovarea
foto: news.liverpool.ac.uk

Aida Szilagy, managerul proiectului ECOPartener, care urmărește să inițieze dezbateri și parteneriate între organizații și instituții active în domeniul eco-inovării, consideră că că eco-inovarea poate fi simplă și sugerează mai multe metode prin care aceasta se poate realiza:

„Eco-inovarea este simplă și putem să o aplicăm în viața noastră de zi cu zi. Putem să plecăm de la ideea de a închiria produse și nu de a le cumpăra. Continuăm cu ideea de standardizare, deci să nu avem zece feluri de încărcătoare la același telefon, ci să avem poate unul care să la încarce pe toate. De asemenea, o altă soluție este reutilizarea obiectelor pe cat este posibil, dar și a unor tehnologii foarte simple.”

Ce înseamnă eco-inovarea pentru o firmă

Aida Szilagy este de părere că, într-o firmă, eco-inovarea poate fi privită din două perspective majore. Prima este o abordare mai simplă, cum este eco-inovarea aplicată în procesele de producție ale unei firme. În cazul acesta, beneficiile sunt legate de un consum mai redus de materiale și de reducerea costurilor. Cea de-a doua abordare este eco-inovarea produselor și serviciilor.

Managerul de proiect EcoPartener spune că această etapă „vizează o îmbunătățire a produsului în sine, plecând de la analiza pe întreg ciclul de viață al acestuia sau chiar trecerea de la un produs la un serviciu. Pentru o firmă, acest lucru poate să însemne piețe și clienți noi, dar și venituri și profituri mai mari”.

 

Unde se află România în domeniul eco-inovării

Potrivit raportului întocmit în cadrul proiectului Eco-partener, România se afla în 2013 pe locul 21 în „Scorul Eco-inovării” UE. În acest top, România a adunat 63 de puncte. Față de 2012, România a coborât două locuri și are cu două procente mai puțin față de media generală (100) a eco-inovării europene.

eco-inovarea
foto: premiilepentrumediucurat.ro

Indicatorii eco-inovării după care fiecare stat membru UE a primit un punctaj sunt următorii: investițiile guvernamentale în cercetare și dezvoltare pe segmentul protecției mediului și energiei (exprimate in % din PIB), investițiile verzi în stagii incipiente (USD/cap de locuitor) și numărul total de cercetători implicați (% din nivelul total de ocupare al forței de muncă).

Exemple de afaceri care au urmat modelul eco-inovării

Gabriel Nan, managerul TT Electronics, spune că în 2016 prin eco-inovare a reușit să facă o reducere de 1,6 milioane de euro. Compania pe care o reprezintă are capital britanic și activează în Timișoara. Acolo, firma produce electronice pentru industria de automotive, industria medicală și aerospațială. Investiția finală în măsurile inovative a fost de 118.000 de euro.

„Cel mai spectaculos program a fost cel de modificare și de îmbunătățire a resurselor. Prin eliminarea substanțelor și a chimicalelor cu solvenți, am eliminat un consum de 8 tone anual de alcool izopropilic. Consumul de compuși organici volatili (COV) a fost redus la zero”,  a declarat Gabriel Nan.

Radu Dimeca, directorul Grafoprint, este de părere că, pentru a îmbunătăți procesul, orice activitate este importantă.

„Orice activitate pe care o faci, că muți laveta de pe stânga pe dreapta și economisești trei secunde la fiecare mutare, înseamnă, de fapt, o îmbunătățire pe care poți să o asimilezi cu inovarea.”

Grafoprint activează în domeniul tipografic, unde tipărește atât etichete, cât și pe hârtie sau carton.

Directorul companiei spune că eforturile de eco-inovare s-au concentrat mai mult zona de tipărire a etichetelor. El spune că reciclarea adezivului costă, iar procesul de producție al etichetelor generează pierderi.

„După ce se tipărește eticheta, restul se scoate și rezultă o cantitate foarte mare de deșeu. Peste 20% de material pe care trebuie să cheltui bani pentru a fi reciclat”, spune Radu Dimeca.

Una dintre investițiile făcute în companie a fost achiziționarea unui nou tipar digital. Potrivit lui Radu Dimeca, investițiile în echipamentul de tipar digital pentru etichete au fost de peste 1 milion de euro. El spune că tiparul digital înseamnă că nu mai există cerneală, nu mai există aceleași pierderi ca înainte și nu se mai folosește la fel de multă materie primă.

spot_img

Ultimele știri