Zona cuprinsa intre Palatul Parlamentului si Lacul Morii din Capitala ar putea deveni o imensa baza de cercetare in domeniul eco-economiei si de educatie ecologica pentru bucuresteni, conform proiectului Eco Bucuresti 2020, dezvoltat de compania de consultanta in arhitectura si design urban Space Syntax.
Space Syntax face parte din cele paisprezece companii cuprinse in consortiul ASUB, carora Primaria Capitalei le-a atribuit proiectul Planului Integrat de Dezvoltare Ubana (PIDU) de reabilitare a centrului Capitalei.
Arhitectul Theodor Frolu, directorul Space Syntax Romania, a prezentat astazi o versiune imbunatatita a planului ECO Bucuresti, la conferinta Infrastructura, Dezvoltare Urbana si Arhitectura de Interior, desfasurata la Hotel Howard Johnson din Bucuresti.
La editia de anul trecut, Space Syntax prezentase planurile pentru un ECO Bucuresti 2015, care presupunea o reabilitare urbana semnificativa de-a lungul axei Dambovitei, ingloband zonele Parcul Izvor si Lacul Morii.
Anul acesta, proiectul ECO Bucuresti 2015 s-a transformat in ECO Bucuresti 2020, nume care sugereaza implementarea strategiei Europa 2020 in toate fazele proiectului, din perspectiva tintelor nationale asumate in acest sens.
Aceste tinte vizeaza reducerea emisiilor de carbon cu 20% fata de nivelul anului 1990, atingerea unei tinte de 20% pentru ponderea energiei obtinute din surse regenerabile si cresterea cu 20% a eficientei energetice.
Proiecte de mediu nascute in curti darapanate
Cei care au elaborat proiectul ECO Bucuresti 2020 sustin ca au ales axa Dambovitei pentru ca de-a lungul ei exista resurse naturale urbane unice, precum Lacul Morii, Centrala electrica CET Grozavesti si o concentrare de centre universitare si de cercetare.
“Ati fi uimiti daca ati afla ce fac oamenii ascunsi in cladirile darapanate, care cad pe ei, din curtile murdare si neingrijite din zona pe care vrem sa o reabilitam. Majoritatea sunt cercetatori din domeniul biotehnologiei, care lucreaza pe proiecte de mediu finantate din bani europeni”.
Proiectul va folosi potentialul acestor centre si va investi in reabilitarea si interconectarea lor, astfel incat sa faca parte dintr-un sistem integrat de solutii pentru ecologizarea zonei respective.
Centrul de Eco-economie
Cei de la Space Syntax doresc sa implice in proiect studentii de la universitatile si facultatile din zona respectiva: Politehnica, Facultatea de Biologie, de Medicina si Institutul de Economie, Finante si Statistica etc.
Toate locurile reabilitate folosind tehnologii verzi, de ultima ora, vor constitui centre de studiu si practica si oportunitati de angajare pentru toti studentii, constituind astfel o alternativa viabila pentru a-i impiedica pe tineri sa plece din tara.
Astfel, potrivit proiectului, studentii vor lucra cot la cot cu cercetatorii in parcuri ecologice infiintate in zone reabilitate, precum CET Grozavesti sau Lacul Morii.
Prin modernizarea centralei electrice CET Grozavesti s-ar putea elibera 40-60% din terenul care acum este neutilizabil. Pe acest teren ar urma sa fie construit Centrul de Eco-economie, in care se va oferi consultanta celor care doresc sa inteleaga principiile unei economii durabile, care protejeaza resursele naturale si mediului inconjurator.
Lacul Morii, "poarta de intrare a tehnologiei eco in Romania"
Proiectul presupune transformarea zonei din jurul Lacului Morii intr-un eco-parc, si nu intr-un parc de distractii, asa cum doreste in acest moment Primaria. “Parcul polo-eco-tehnologic si de agrement Lacul Morii va fi un banc de probe si de educatie ecologica pentru intregul Bucuresti”, a declarat Teodor Frolu.
Locul va fi gandit astfel incat sa ofere posibilitati de cercetare si educatie in domeniul ecologiei si sa fie un exemplu de implementare a tehnologiilor verzi de inalta calitate pentru intreaga tara.
Aici se vor impune norme ecologice de constructii pe spatiiel adiacente si se vor da astfel avantaje competitive investitorilor care dispun de tehnologii verzi.
Solutii verzi pentru Casa Poporului
Cei de la Space Syntax vor sa transforme Casa Poporului dintr-o cladire energofaga intr-una sustenabila, care macar sa isi acoperele costurile de intretinere.
Pentru aceasta, ei propun organizarea unui concurs international de idei verzi pentru Casa Poporului, care sa implementeze adevarate sisteme de management ecologic si sustenabil al acestei imense cladiri.
“Inverzirea Palatului Parlamentului ar transforma aceasta cladire dintr-un brand al trecutului intr-un brand al viitorului pentru Romania”, a declarat Teodor Frolu.
Cat costa ECO Bucuresti 2020?
Intrebat de jurnalistul britanic Kiel Porter, de la publicatia de specialitate Infrastructure Journal, despre costurile proiectului ECO Bucuresti 2020, Teodor Frolu a recunoscut ca nu a facut pana in acest moment o analiza costurilor.
Jurnalistul britanic a acuzat lipsa de realism a proiectului, pe care l-a numit “o nebunie economica”. Frolu i-a replicat acestuia ca este mult mai importanta viziunea deja existenta decat banii necesari finantarii si ca proiectul va fi realizat prin mai multe parteneriate de finantare cu statul si cu UE.
Kiel Porter nu si-a schimbat totusi pozitia si a subliniat ca o viziune devine cu adevarat un proiect bun de implementat daca este urmarit pas cu pas de toti actorii implicati: grupurile interesate, initiatorii de proiect si mai ales finantatorii.
