Decizia E.ON de a vinde divizia de furnizare energie și gaze din România către MVM, companie de stat maghiară, subliniază eșecul mecanismelor guvernamentale de plafonare a prețurilor și întârzierile cronice în decontarea sumelor datorate furnizorilor. Corina Murafa – „semeni vânt, culegi furtună!”
În plină criză energetică, E.ON, unul dintre cei mai mari furnizori de energie și gaze din România, a anunțat vânzarea diviziei sale de furnizare către MVM, o companie de stat din Ungaria.
Tranzacția, despre care se consideră că este una dintre cele mai semnificative din ultimii ani pe piața energetică din România, a stârnit reacții diverse din partea autorităților, experților și actorilor din industrie.
Cauzele retragerii E.ON din România
Decizia E.ON de a vinde activitatea de furnizare este strâns legată de contextul economic și de măsurile guvernamentale impuse în ultimii ani.
În 2022, statul român a implementat un mecanism de plafonare a prețurilor la energie, destinat să protejeze consumatorii de scumpirile masive ale energiei electrice și gazelor naturale.
Potrivit acestui mecanism, furnizorii erau obligați să aplice prețuri plafonate pentru consumatorii casnici, iar diferența între prețul real și cel plafonat urma să fie decontată de stat.
Cu toate acestea, implementarea acestui mecanism a fost problematică.
Decontările din partea statului au venit cu întârzieri semnificative, iar în 2024, pentru anul în curs, sumele datorate furnizorilor nu au fost aproape deloc returnate.
„Cine seamănă vânt culege furtună”, a comentat Corina Murafa, expert în energie și membru al Comitetului Economic și Social European, subliniind că acest sistem ineficient și costisitor de protecție a consumatorilor a afectat capacitatea furnizorilor de a-și desfășura activitatea într-un mod sustenabil.
„Nu poți ține în viață aproape doi ani un mecanism stufos, ineficient și costisitor de protecție prin preț a tuturor consumatorilor de energie din România, suportat dpdv cash de furnizori. La un moment dat unii din furnizori își vor lua jucăriile și vor pleca”, a declarat aceasta pe Facebook.
Această situație a fost mai mult decât dificilă pentru furnizori, care s-au confruntat cu presiuni financiare majore și cu un cadru legislativ instabil.
E.ON, alături de alți furnizori, a fost nevoită să suporte aceste costuri fără a primi decontările la timp din partea statului, ceea ce a condus la o decizie de retragere de pe piața românească.
Guvernanța corporativă în sectorul public românesc
Murafa atrage, de asemenea, atenția asupra unei probleme structurale a sectorului de energie din România: slaba guvernanță a întreprinderilor publice.
În opinia sa, dacă statul ar fi avut companii publice suficient de puternice în domeniul furnizării de energie, ar fi putut prelua afacerea E.ON, dar acest lucru nu este posibil din cauza problemelor interne ale celor mai mari furnizori de stat.
„Cel mai mare furnizor cu capital semnificativ de stat din România, cu peste 4 milioane de clienți casnici, stă de aproape o săptămână cu activitatea complet blocată din cauza unui atac cibernetic. Cam atât de bună e guvernanța corporativă în întreprinderile publice”, a spus Murafa, referindu-se la dificultățile cu care se confruntă Electrica, cel mai mare furnizor de stat din România, care a fost paralizat timp de câteva zile din cauza unui atac informatic major.
Această lipsă de performanță în gestionarea companiilor de stat face ca statul să fie dependent de investitori străini, cum este cazul E.ON, care au capacitatea de a investi și de a oferi soluții pe termen lung pentru piața energetică din România.
Retragerea E.ON din România pune în evidență vulnerabilitățile structurale ale sectorului energetic românesc, care ar putea duce la o mai mare concentrare a pieței în mâinile unor jucători externi, ceea ce ar putea crea noi provocări pentru consumatori.
În contextul acestei tranzacții, Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, a subliniat importanța colaborării între România și vecinii săi în domeniul energetic.
Nicolescu a apreciat poziția adoptată de Ministerul Energiei, care a subliniat respectul față de deciziile investitorilor, subliniind că România va susține acest tip de tranzacție atâta timp cât nu implică infrastructura critică.
De asemenea, el a menționat că această vânzare nu înseamnă finalizarea tranzacției, având în vedere că aceasta include trei clauze suspensive ce trebuie îndeplinite înainte de închiderea tranzacției.
Nicolescu a sugerat că statul român ar putea considera un parteneriat între MVM și companii de stat românești, cum ar fi Hidroelectrica sau Romgaz.
Un astfel de parteneriat ar putea întări capacitatea celor două țări de a colabora eficient pe piața energetică și ar putea aduce beneficii economice semnificative.
„Statul român își dorește ca o companie de stat să intre în proiect în aceleași condiții și cu același statut ca MVM. Un parteneriat MVM-Hidro sau Romgaz în structura de acționariat a E.ON Furnizare este de natură să îmbunătățească capacitatea celor două țări vecine de a face lucruri importante împreună”, a spus Nicolescu tot pe Facebook.
Ce spune Ministerul Energiei?
Ministerul Energiei a reacționat la vânzarea diviziei de furnizare energie și gaze din România de E.ON.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a transmis printr-un comunicat al ministerului că autoritățile române vor analiza tranzacția în detaliu, asigurându-se că aceasta respectă reglementările naționale și europene legate de concurență și investițiile străine.
Totodată, se va verifica dacă tranzacția este în concordanță cu interesele economice și de securitate ale României.
„Vom utiliza toate pârghiile legale pentru a evalua și decide asupra acestei tranzacții. Avem un singur obiectiv: protejarea interesului național”, a afirmat Burduja.
În paralel, Ministerul va discuta cu MVM pentru a înțelege care sunt planurile companiei în România și pentru a explora posibilitățile de colaborare cu firme locale în sectorul energetic.
„Companiile energetice românești trebuie să îndrăznească mai mult, nu doar pe piața locală, dar și la nivel regional. Suntem deschiși unor colaborări care să consolideze rolul României ca actor strategic în sectorul energetic european”, a declarat ministrul Energiei Sebastian Burduja.
Sebastian Burduja a reiterat rolul strategic al României în sectorul energetic, subliniind importanța securității și cooperării regionale.
Acesta a declarat că România rămâne un actor esențial în stabilitatea regiunii și un garant al securității energetice, iar apărarea intereselor naționale reprezintă o prioritate fermă.
„Energia este despre mai mult decât curent electric și gaze naturale. Este despre siguranța familiilor noastre, despre independență națională și despre viitorul nostru european. Aceste lucruri nu sunt negociabile”, a afirmat ministrul.
Vânzarea activității de furnizare a energiei din România de către E.ON către MVM este o mișcare semnificativă care reflectă dificultățile cu care se confruntă sectorul energetic din România.
Mecanismele de protecție a consumatorilor, implementate de statul român, au fost insuficiente pentru a menține sustenabilitatea financiară a furnizorilor, iar guvernanța corporativă în sectorul public a fost un alt factor esențial în decizia E.ON de a se retrage.
În acest context, autoritățile române vor trebui să găsească soluții pentru a asigura stabilitatea pieței energetice și pentru a sprijini dezvoltarea unor parteneriate regionale eficiente, care să protejeze interesele consumatorilor și să asigure securitatea energetică a țării.
#crizaenergetica #gigantenergetic #ministerulenergiei #experti #sustenabilitatefinanciara #consumatori #energeticgrisis #energysistem #financialsustainability
