În urma articolului publicat de Green Report referitor la Strategia națională de promovare a produselor agroalimentare românești 2025-2029, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis un drept la replică pentru a clarifica unele aspecte și a răspunde punctelor critice semnalate în analiză.
Publicăm integral punctul de vedere al ministerului, în conformitate cu principiile transparenței și echilibrului jurnalistic. Redacția Green Report a analizat răspunsul ministerului și a inclus această evaluare în același material, oferind cititorilor un cadru complet asupra subiectului.
PENTRU CONFORMITATE, STRATEGIA NAȚIONALĂ DE PROMOVARE A PRODUSELOR AGROALIMENTARE ROMÂNEȘTI POATE FI CONSULTATĂ AICI: https://green-report.ro/wp-content/uploads/2025/03/Proiect_de_HG_privind_aprobarea_Strategiei_nationale_de_promovare_a_produselor_agroalimentare_romanesti-1-1.pdf
Iată răspunsul integral al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR):
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) consideră necesară o serie de precizări în legătură cu afirmațiile formulate în materialul publicat de Green Report privind Strategia Națională de Promovare a Produselor Agroalimentare Românești 2025 – 2029.
În primul rând, subliniem faptul că această Strategie este dedicată tuturor produselor agroalimentare românești, nu doar celor ecologice. Documentul vizează stimularea consumului intern și susținerea promovării externe pentru:
– produsele atestate (tradiționale și obținute după rețete consacrate),
– produsele certificate (inclusiv cele ecologice),
– produsele înregistrate pe sisteme de calitate europene (indicații geografice).
Strategia nu face niciun fel de discriminare între aceste categorii de produse, fiecare dintre ele fiind parte integrantă a demersurilor de promovare națională și internațională. În paginile în care sunt menționate produsele certificate, includerea produselor ecologice este implicită și firească.
Agricultura ecologică are un loc bine definit și un capitol solid în Strategie
Mai mult decât atât, Strategia acordă o atenție specială agriculturii ecologice, printr-un set de măsuri și acțiuni specifice care demonstrează angajamentul clar al MADR pentru dezvoltarea și promovarea acestui sector.
Documentul conține referiri explicite la agricultura ecologică la paginile 8, 10, 11, 14, 30 – 36 și 50, unde sunt tratate:
– cadrul legislativ național și european al produselor ecologice;
– acțiunile concrete de promovare, participare la târguri și evenimente;
– alinierea la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), unde agricultura ecologică este menționată clar drept o prioritate.
În cadrul acestor obiective, se remarcă:
– ODD2 – Agricultura durabilă și securitatea alimentară: eficientizarea valorificării producției locale, creșterea ponderii agriculturii ecologice;
– ODD8 – Dezvoltare economică și ocupare: stimularea agriculturii locale prin promovarea produselor tradiționale și ecologice;
– ODD13 – Combaterea schimbărilor climatice: promovarea consumului de produse din lanț scurt și reducerea risipei;
– ODD15 – Protejarea biodiversității și a ecosistemelor: încurajarea metodelor tradiționale și reducerea dependenței de chimicale.
Acțiuni dedicate exclusiv produselor ecologice
Planul de acțiuni al Strategiei (pagina 50) include măsuri concrete pentru agricultura ecologică, precum:
– organizarea de instruiri și întâlniri dedicate cunoașterii avantajelor produselor certificate ecologic;
– sprijinirea producătorilor în procesul de certificare și promovare internațională;
– identificarea de soluții de finanțare europeană pentru susținerea sectorului ecologic.
Plan Național separat dedicat dezvoltării producției ecologice
În paralel cu Strategia de promovare, MADR a elaborat și implementează Planul Național de Acțiune pentru Dezvoltarea Producției Ecologice (PNADPE), cu obiective clare și măsuri aplicabile până în 2027. Acest plan vizează:
– creșterea suprafețelor cultivate ecologic;
– dezvoltarea sectoarelor subreprezentate în agricultura ecologică (legume, fructe, lapte, ouă, procesare);
– integrarea producției ecologice în lanțurile de aprovizionare;
– sprijinirea fermierilor în certificare;
– educarea și informarea consumatorilor;
– creșterea încrederii prin măsuri stricte de prevenire a fraudei.
Date concrete care reflectă sprijinul pentru agricultura ecologică
În anul 2024, România înregistra 768.901 ha în sistem ecologic, echivalentul a 6% din suprafața agricolă utilizată – în creștere față de 5,5% în 2023. Volumul efectiv al suprafeței ecologice din România depășește Austria, Estonia sau Suedia, conform datelor Eurostat.
Numărul operatorilor în procesare ecologică a crescut considerabil, de la 278 în 2023 la 478 în 2024.
În concluzie, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale respinge ferm afirmațiile potrivit cărora Strategia ar submina agricultura ecologică. Dimpotrivă, prin această Strategie și prin Planul Național de Acțiune dedicat, MADR consolidează sprijinul acordat producătorilor ecologici și urmărește promovarea activă a acestor produse pe toate piețele.
Agricultura ecologică este și rămâne o prioritate în politicile agroalimentare naționale.
Redacția Green Report a examinat în detaliu punctele invocate de Ministerul Agriculturii, confruntând afirmațiile oficiale cu datele concrete ale strategiei. Analiza noastră evidențiază inconsecvențele din discursul instituțional, omisiunile esențiale și discrepanțele dintre intențiile declarate și măsurile efective propuse, oferind cititorilor o perspectivă clară asupra impactului real al acestei strategii.
-
Afirmația Ministerului Agriculturii conform căreia Strategia națională de promovare a produselor agroalimentare românești 2025-2029 vizează „toate produsele agroalimentare românești” și nu face „niciun fel de discriminare între aceste categorii” nu este pe deplin susținută de documentul oficial. Strategia acordă o atenție semnificativă produselor certificate și recunoscute pe sisteme de calitate europene, menționând constant produsele cu indicații geografice, atestate tradiționale și certificate ecologic. Totuși, documentul nu include măsuri specifice pentru promovarea produselor necertificate, care reprezintă o parte importantă a producției interne, în special pentru micii producători care nu dispun de resurse pentru certificare.
În plus, strategia recunoaște problema deficitului comercial și necesitatea consolidării exporturilor, dar nu oferă soluții detaliate pentru creșterea consumului intern al produselor necertificate, esențiale pentru sustenabilitatea sectorului agroalimentar. Deși menționează importanța promovării produselor locale și sprijinirea IMM-urilor, măsurile propuse rămân generale și insuficient clarificate. Astfel, deși formal menționează toate categoriile de produse, strategia favorizează indirect produsele certificate, ceea ce contrazice afirmația ministerului privind lipsa oricărei diferențieri.
-
Afirmația Ministerului Agriculturii conform căreia strategia acordă „o atenție specială agriculturii ecologice” printr-un set de măsuri și acțiuni specifice nu este susținută în mod convingător de documentul oficial. Deși agricultura ecologică este menționată în strategia națională, aceasta nu beneficiază de un cadru distinct de implementare și este integrată în categoria generală a produselor certificate. Documentul include referiri la promovarea produselor ecologice în cadrul târgurilor și campaniilor de conștientizare, dar nu propune măsuri operaționale clare pentru sprijinirea fermierilor sau creșterea acestui sector.
În plus, strategia nu include un calendar detaliat de implementare și nu precizează surse de finanțare dedicate exclusiv agriculturii ecologice. Deși este menționată alinierea la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), acest lucru nu este însoțit de mecanisme concrete pentru atingerea unor ținte specifice. Astfel, deși strategia recunoaște rolul agriculturii ecologice, aceasta nu este tratată ca o prioritate strategică, iar măsurile propuse rămân generale și insuficient conturate.
-
Afirmația că strategia oferă măsuri concrete pentru agricultura ecologică nu este clar fundamentată în documentul oficial. Sprijinul pentru acest tip de producători este formulat generic, fără detalii despre mecanismele prin care aceștia ar beneficia efectiv de susținere în certificare sau promovare internațională. În plus, deși se vorbește despre identificarea unor surse de finanțare europeană pentru sectorul ecologic, documentul nu precizează ce instrumente financiare vor fi utilizate sau ce buget este disponibil.
Cât privește Planul Național de Acțiune pentru Dezvoltarea Producției Ecologice (PNADPE), acesta este invocat ca un demers complementar, dar strategia nu explică modul în care cele două inițiative se susțin reciproc. De asemenea, dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare și măsurile împotriva fraudei sunt menționate, dar fără un plan clar de aplicare. Astfel, deși agricultura ecologică este recunoscută ca parte a strategiei, nu există măsuri detaliate care să demonstreze un angajament clar pentru dezvoltarea acestui sector.
-
Afirmația că România sprijină agricultura ecologică prin creșterea suprafeței cultivate și a numărului de procesatori oferă o imagine incompletă, iar cifrele prezentate necesită o evaluare mai riguroasă. Deși suprafața agricolă ecologică a crescut de la 5,5% în 2023 la 6% în 2024, acest avans de 0,5 puncte procentuale rămâne modest în comparație cu obiectivele europene privind agricultura sustenabilă. Mai mult, raportat la suprafața totală agricolă a României, agricultura ecologică rămâne la un nivel scăzut, fără a se apropia de ținta de 25% din suprafața agricolă stabilită prin strategia De la fermă la consumator a UE pentru 2030. În ceea ce privește numărul operatorilor din procesare ecologică, o creștere de la 278 la 478 într-un singur an poate părea semnificativă procentual, dar documentul strategiei nu oferă detalii despre structura acestor operatori – dacă sunt mici procesatori sau unități mari integrate – și nici despre sustenabilitatea acestei creșteri. De asemenea, comparația cu Austria, Estonia sau Suedia este irelevantă în absența unui context mai larg. Deși România ar putea avea o suprafață ecologică mai mare în termeni absoluți, aceste țări au ponderi mult mai ridicate ale agriculturii ecologice în totalul suprafeței agricole, un sector mult mai bine susținut de politici coerente și piețe interne solide pentru produsele ecologice. Strategia nu explică cum intenționează să transforme această creștere modestă într-o direcție sustenabilă și competitivă, ceea ce face ca cifrele prezentate să fie mai degrabă indicative, nu o dovadă clară a sprijinului real pentru agricultura ecologică.
,,Referitor la Articolul Green report ”Strategia Agroalimentară 2025 2029 = subminarea agriculturii ecologice” pot spune, la prima vedere, ca se referă la ”Strategia Națională de Promovare a Produselor Agroalimentare Românești 2025 – 2029” a MADR.
În ceea ce privește Strategia MADR doar de promovare și NU și de producere a produselor agroalimentare Românești, cred că nu va avea efectul scontat.
Așadar, în mod logic inițiativa MADR ar fi trebuit intitulată conform titlului articolului Dumneavoastră ”Strategia Agroalimentara a României 2025 -2029”, a declarat pentru Green Report, dr. ing. Ion TONCEA, președintele ”Asociației Române pentru Agricultură Durabilă”
CONCLUZIE:
Green Report apreciază interesul Ministerului Agriculturii pentru materialele publicate și consideră că dialogul deschis și argumentat este esențial în conturarea unor politici publice eficiente și în slujba interesului general.
În calitate de platformă de jurnalism specializat, ne asumăm rolul de a analiza critic inițiativele și strategiile autorităților, punând în balanță argumentele oficiale, datele disponibile și impactul real asupra mediului și societății. Vom rămâne un partener onest al tuturor instituțiilor statului, menținând standardele jurnalistice de obiectivitate, documentare riguroasă și responsabilitate publică.
Sprijinim transparența și buna guvernare și credem că un dialog autentic implică și asumarea răspunderii pentru măsurile propuse, nu doar comunicarea unor obiective generale. Vom continua să analizăm politicile agricole și de mediu cu aceeași rigoare, contribuind la o dezbatere informată și echilibrată, în beneficiul cetățenilor și al mediului.
