Clădirile nou-construite nu trebuie să consume energie. Principiul nZEB nu trebuie să rămână doar un deziderat, ci a devenit și obligatoriu prin legislația care a intrat în vigoare la începutul anului. România este însă departe de a aplica standardul, iar în lipsa unor programe prin care statul să sprijine construirea de clădiri de calitate, cu consum de energie aproape de zero, este cu atât mai greu.
Dr. Dorin Beu, conferențiar universitar la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, președintele Consiliului Român pentru Clădiri Verzi (Romania Green Building Council – ROGBC) a explicat pentru Green Report care sunt obstacolele în aplicarea standardului nearly zero energy buildings (nZEB).
Nu avem metodă de calcul
Prima piedică la care specialiștii din domeniu se gândesc atunci când vorbesc despre clădiri cu zero consum de energie este lipsa unei metode de calcul actualizate, potrivit lui dr. Beu. „În primul rând, trebuie să se aprobe Mc 00 – metoda de calcul pentru clădirile aproape de zero (nZEB). Acest Mc 001 este unul din 2006. Cel nou este gata și stă la Minister (…) și încă nu e aprobat”, a atras atenția președintele ROGBC, arătând că inginerii folosesc metodele de calcul vechi, dar încă în vigoare.
O altă problemă este aceea a necunoașterii standardelor pentru clădiri, dar și eludarea lor de la nivel de autorități publice. „Ele ori nu sunt cunoscute, ori sunt eludate și, în primul rând, de autoritățile publice. Noi avem o legislație care ne permite să putem spunem <<orice clădire nouă trebuie să fie aproape de zero și ar mai trebui să fie cu 30% energie regenerabilă>>. Exclus! La cum se construiește, mai ales în sectorul public, ele nu au astfel de criterii la bază. Criteriul este prețul cel mai mic și nu avem stabilit clar ce se întâmplă dacă nu se îndeplinesc aceste criterii”, ne-a explicat dr. Beu.
Programe, exemplu, consultanță
Casele ar trebui să consume cât mai puțin, dar vine întrebarea – „Ce face statul ca să dea un exemplu de bune practici?” Statul român nu poate însă să dea un astfel de exemplu, dar nici nu ajută cu subvenții care îmbunătățească, să crească valoarea parcului imobiliar din România. Pentru clădirile publice standardul nZEB a intrat în vigoare la 31 decembrie 2018.
„Să ne fie clar: o clădire care e aproape de zero și care are 30% regenerabil – asta nu înseamnă că este la același preț cu o clădire obișnuită. Prețul crește și atunci trebuie să vină statul și să spună <<Vă ajutăm să cumpărați pompă de căldură, să vă puneți fotovoltaice pe clădire>>. Știu că există programul acela <<Casa verde>>, dar care a fost blocat un an și jumătate. Dar el este gândit pentru clădiri existente, nu pentru clădiri noi. Aici ar trebui să fie ajutorul pentru clădirile noi. Și poate prin consultanță – cine poate să dea o consultanță unui beneficiar, cineva care își construiește o casă și care pus în fața acestei dileme – <<Ce înseamnă clădire aproape de zero? Ce înseamnă 30% energie regenerabilă?>> să poată să îi dea un răspuns”, a adăugat președintele ROGBC.
Pe de altă parte, el a oferit exemplul Austriei, unde un cetățean care vrea să își construiască o casă poate merge să discute cu un consultant din partea statului care îi explică care e legislația, ce trebuie făcut, ce pretenții trebuie să aibă cei care plătește proiectul și care vor fi problemele care vor apărea dacă nu se respectă legislația. „Asta se face de către stat pentru că este interesat ca oamenii să realizeze niște construcții de bună calitate”, subliniază dr. Beu.
O altă problemă este și lipsa unor experți în domeniu și faptul că nici firmele de proiectare nu sunt pregătite pentru așa ceva.
O adaptare în stil românesc
Președintele ROGBC se teme că reglementările venite de la Uniunea Europeană vor fi adaptate „în stil românesc”, așa cum s-a întâmplat și cu certificarea energetică a clădirilor. „A fost o idee bună și a sfârșit prost în România. Acel certificat îl obții și în 24 de ore. Nu este serios și nu ai o soluție prin care să îl contești. Chiar cei care sunt implicați în aceste activități care spun că este o concurență neloială – sunt unii care fac certificate pe bani și în bătaie de joc și nu avem cum să le contestăm, ceea ce este important pentru că poate să însemne pierderea credibilității. Mi-e teamă de o astfel de pierdere a credibilității fiindcă ar putea deveni nZEB pe baza unor hârtii care se vor depune la dosar,” a declarat conferențiarul.
La rândul lor, primăriile nu sunt pregătite. Ele ar trebui să poată verifica dacă o clădire începută în 2021 va avea standard aproape de zero, atunci când va fi gata, în 2023. Cine ar trebui să facă verificarea și se ce se va întâmpla dacă nu se îndeplinesc obligațiile sunt încă necunoscute în ecuație.
Studenții trebuie să învețe despre nZEB
Alte chestiuni aduse pe tapet de dr. Beu, în calitate de conferențiar al Universității Tehnice din Cluj-Napoca, a fost aceea a lipsei de pregătire studenților și a lipsei investițiilor în cercetare în domeniu.
„Realitatea este că nu suntem pregătiți și este rezultatul atâtor ani în care nu s-a investit în cercetare. Noi avem cea mai mică sumă în cercetare. Deci statul n-a venit să încurajeze cercetarea în universități. Universitățile nu au clădiri aproape de zero. Eu predau la universitate și asta o spun cu tristețe pentru că îi învățăm pe alții. Avem un standard pe aport de aer proaspăt în clădirile universitare – nu se respectă. Deci trăim tot timpul într-o disonanță – una povestim, dar ce văd studenții în jurul lor nu respectă (nr – standardele) și nu le putem da un exemplu și să le spunem <<Vă duc într-o clădire a universității, nouă și care e la vârf de tehnologie, finanțată printr-un program guvernamental care e menit să îi ajute pe studenți. Aici avem o problemă mare”, potrivit conferențiarului.
Dr. Beu a mai atras atenția că studenții învață prea puțin despre clădirile aproape de zero și când se întâmplă este mai mult datorită eforturilor unor profesori. În plus, și proiectanții ar trebui să beneficieze de programe de reformare făcute cu sprijinul statului și a reiterat că, deși organizațiile profesionale se implică în profesionalizarea acestora, rolul statului nu poate fi luat de niciun alt organism.
Ce este o clădire nZEB
Potrivit legislației în vigoare (L372/2005), fiecare clădire pentru care recepția la terminarea lucrărilor se efectuează în baza autorizației de construire emise începând cu 31 decembrie 2020, să aibă consum de energie aproape egal cu zero (nr – nearly zero energy buildings – nZEB).
Mai mult decât atât, necesarul de energie pentru asigurarea performanței energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut și este acoperit astfel:
- a) în proporție de minimum 30%, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km față de coordonatele GPS ale clădirii, începând cu anul 2021;
- b) proporțiile minime de energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km față de coordonatele GPS ale clădirii, pentru perioadele 2031-2040, 2041-2050 și după 2051, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Citește și: 1,4 miliarde de lei pentru creșterea eficienței energetice în clădirile publice
Proiect pilot PATRES: Prima grădiniță din Brașov care devine prosumator
