Doar o treime dintre marile râuri ale lumii mai au încă curs liber, restul fiind afectate de activitatea umană, atrage atenția un nou studiu.
Cercetătorii de la Universitatea McGill din Canada au fost îngrijorați să descopere că doar o pătrime din râurile lungi care curgeau spre mare au în prezent un asemenea curs. Studiul este primul de acest gen care să examineze situația râurilor și fluviilor la nivel global.
Cercetătorii au examinat 12 milioane de kilometri de râuri și au descoprit că doar 90 din cele 246 de râuri mai lungi de 1000 kilometri au curs liber, fără întreruperi.
Habitatele de apă dulce au fost cele mai afectate dintre toate ecosistemele, populațiile de animale sălbatice înregistrând o scădere medie de 83% începând cu 1970 din cauza barajelor, a exploatării excesive a apei și a poluării.
„Râurile care au curs liber sunt importante pentru oameni și pentru mediu, însă dezvoltarea economică din jurul lumii le face tot mai rare. Două miliarde de oameni iau apă pentru băut din râuri, așa că este important ca ele să rămână o sursă curată.”, a declarat Günther Grill, autor principal al studiului.
Râuri mari care să aibă curs liber sunt tot mai rare în zone populate. Printre râurile cele mai afectate se numără Dunărea, Nil, Eufrat, Yangtze, Brahmaputra, Missouri și Paraná. Fluviile Congo și Amazon sunt printre cele mai puțin afectate.
Cel mai mare efect negativ este cauzat de barierele fizice create de baraje, însă rezervoarele au și ele un impact negativ asupra fluxului natural al râurilor.
Studiul estimează că există aproximativ 60.000 de baraje mari la nivel global, iar 3700 sunt în plan sau în curs de construcție, pe lângă milioane de alte mici baraje.
Multe râuri sunt afectate de baraje construite de oameni pentru a preveni inundațiile în zone urbane, deși apele inundației pot ajunge să afecteze alte regiuni.
Impactul negativ al barajelor asupra mediului este bine cunoscut, însă hidroenergia a cunoscut o creștere a cererii în ultima perioadă, o dată cu tranziția departe de energia generată de combustibili fosili. Grill a declarat că costurile de mediu ale hidroenergiei nu sunt luate în considerare și că speră ca baza de date realizată de cercetători să permită luarea unor decizii mai bune legate de necesitatea, locația și designul barajelor.
