Ce este risipa alimentară, ce probleme ar putea crea proaspăt promulgata lege anti-risipă, care sunt factorii culturali care potențează fenomenul și cum reușesc consumatorii de rând, retailerii și ONG-urile să valorifice surplusul? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care încearcă să răspundă un documentar privind risipa alimentară din România.
Recent, România a devenit a treia țară din Uniunea Europeană care are o lege anti-risipă alimentară. Cei vizați se tem însă că normele de aplicare care vor fi elaborate în următoarele 6 luni vor crea confuzie și vor fi prost aplicate. Iar temerea lor se naște dintr-un cumul de factori.
Despre toți acești factori au încercat să afle mai multe cei de la Asociația Mai Mult Verde. Au discutat cu autorități, politicieni, retaileri și consumatori și au realizat un studiu și un documentar.
Documentarul prezintă date existente la nivel european privind risipa, dar problematizează în discuțiile cu reprezentanți de pe plan local.
Printre aceștia, se numără: Elena Dinu, șefa grupului de lucru privind risipa alimentară din cadrul Ministerului Agriculturii, vorbește de obiective și strategii europene și naționale de reducere a risipei; Florin Alexe, parlamentarul care a a inițiat legea împotriva risipei alimentare; Sorin Minea, președintele organizației Romalimenta, blamează mecanismele de marketing ce stimulează cumpărăturile în exces și scoate în evidență hibele noii legi anti-risipă; antropologul Vintilă Mihăilescu face o analiză a bagajului cultural care potențează risipa, iar reprezentanții Selgros și Somaro descriu două mecanisme de valorificare a unor alimente necorespunzătoare comercializării. Nu în ultimul rând, documentarul prezintă un exemplu savuros de evitare a risipei, într-o gospodărie din mediul rural.
