Divergențe ecologice și așteptări din partea viitorului președinte S.U.A. – Harris vs. Trump

Cei doi candidați pentru Casa Albă se află pe poziții aproape diametral opuse cu privire la politicile de mediu. În timp ce democrata Kamala Harris (foto stânga) a fost numită un „susținător extraordinar” al justiției climatice și de mediu, republicanul Donald Trump (foto dreapta) a folosit ultimele zile de campanie electorală încercând să se prezinte ca un protector al naturii – i asta în condițiile în care continuă să numească schimbările climatice „o farsă”. Astăzi este ziua decisivă pentru viitorul Statelor Unite, însă numărarea voturilor, mai ales a celor prin corespondență ar mai putea dura câteva zile.

Presa americană a arătat că, încă de la începutul carierei sale politice, Kamala Harris și-a dovedit în mod repetat angajamentul față de o varietate de probleme ecologice, iar intersecția acestora cu chestiunile de justiție socială a fost de asemenea pe agenda ei.

Kamala HARRIS

Harris a acționat în mod pozitiv pentru climă încă de când a creat primul departament de justiție specializat în probleme de mediu din țară, în timpul mandatului său ca procuror al districtului San Francisco, între 2004 și 2011.

Deși a urmărit penal doar câteva mici companii poluante, aceasta a fost un exemplu timpuriu despre cum sistemul de justiție ar putea să se ocupe de poluatorii care încalcă legea.

Când Harris a devenit procuror general al Californiei, a intentat multe procese împotriva companiilor de energie, precum ExxonMobil și Phillips 66, și chiar a închis una dintre ele, care avea nouă acuzații penale, după cum a arătat The Environmental Magazine.

În calitatea sa de vicepreședinte al lui Biden, Harris a dat votul decisiv care a ratificat Inflation Reduction Act [Legea Reducerii Inflației, n.red], o lege de referință care aduce cea mai mare investiție în mediu din istoria S.U.A., incluzând măsuri de decarbonizare.

În timpul discursului său de nominalizare democratică, ea a promis să protejeze „libertatea de a respira aer curat, de a bea apă curată și de a trăi fără poluarea care alimentează criza climatică”.

Chiar dacă parcursul ei anterior a fost unul pro-mediu, Harris a oferit foarte puține detalii despre abordarea sa ecologică.

Un fost consilier pe probleme climatice al fostului secretar pentru energie Alok Sharma, a spus pentru Yahoo News, că „[e]ste foarte interesant că încă nu știm unde se situează Harris. A avut principii foarte puternice pro-climă și pentru echitatea climatică când era în Senatul SUA. Acestea au dispărut într-o oarecare măsură sau în mare parte”.

Alți analiști au arătat însă că Harris nu a dorit să vorbească prea mult în campanie despre subiectele de mediu pentru că acestea sunt controversate, iar subiectul este polarizant pentru alegători.

O altă problemă de mediu cu care se confruntă S.U.A. este fracturarea hidraulică, o practică care eliberează cantități uriașe de metan în atmosferă.

Tehnica de extragere a petrolului sau a gazului a fost restricționată temporar în Anglia în 2019, de exemplu, însă este încă o industrie prosperă în S.U.A.

Harris pare că și-a schimbat poziția în această privință și a spus cu subiect și predicat că nu va interzice fracturarea hidraulică.

Donald TRUMP: „Sunt un ecologist”

Oricum ar suna această declarație, ea a fost făcută de Donald Trump într-unul dintre ultimele momente ale campanie prezidențiale, în Wisconsin.

Asta nu îl împiedică să numească schimbările climatice „a hoax” – o farsă.

„Vreau aer curat și apă curată. Apă foarte curată. Aer foarte curat”, a spus candidatul republican. În Michigan, el spunea că în primul său mandat de președinte, în S.U.A., „am avut cel mai curat aer timp de patru ani, comparativ cu orice altă țară, de departe”. „Cea mai curată apă. Asta îmi doresc. Vreau aer curat, apă curată și locuri de muncă.”

Conform unui articol semnat de Lisa Friedman, de la The New York Times, Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) ar fi un punct central al unei noi administrații Trump, care ar avea intenția de a „demola și reconstrui” structura agenției, posibil împreună cu Mandy Gunasekara, o candidată de frunte pentru conducerea agenției dacă Trump va fi ales.

Totuși, în privința schimbărilor climatice, abordarea sa, pe care și Partidul Republican o împărtășește, ar implica reducerea reglementărilor, extinderea producției de petrol și gaze și limitarea puterilor de reglementare ale guvernului federal.

Încă de la începutul campaniei, Trump a promis că va retrage din nou Statele Unite dintr-un pact internațional pentru combaterea schimbărilor climatice! Republicanul a retras S.U.A. din Acordul de la Paris în timpul primului său mandat. Însă următorul președinte, Joe Biden, a anulat rapid această decizie după ce a fost ales și de atunci a încercat să restabilească credibilitatea și rolul de lider al S.U.A. în eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice.

Aceste măsuri ar fi luate într-un moment în care consecințele schimbărilor climatice cauzate de om devin tot mai evidente. Anul trecut a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, cu o marjă considerabilă. Anul acesta, în Statele Unite au avut loc 24 de dezastre naturale care au cauzat daune de cel puțin 1 miliard de dolari fiecare, conform Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice (NOAA).

Președintele Rețelei pentru Natură Urbană, Florin Stoican, revenit în România după o vizită de lucru în S.U.A. a punctat pentru Green Report câteva din concluziile sale cu privire la politicile publice la care se lucrează. În Statele Unite, autoritățile își asumă politicile asupra cărora agreează, spune el.

„Își urmează țintele de la an la an și au rapoarte de progres. Nu se întâmplă ca la noi, unde se fac strategii, apoi nu mai știe nimeni pe unde sunt. De exemplu, pentru 30 by 30 [o inițiativă mondială prin care guvernele sunt încurajate să desemneze 30% din suprafața terestră și a oceanelor Pământului drept arii protejate până în 2030, n.red] au deja două rapoarte de progres”, a declarat Florin Stoican pentru Green Report.

Totuși, starea mediului în SUA poate fi foarte diferită de la oraș la oraș sau de la stat la stat, iar problemele țin de calitatea aerului și a spațiilor verzi, de lipsa unor politici clare de urbanism, dar și de implementarea unor standarde pentru a diminua risipa de energie.

#alegeriSUA #trump #harris #kamalaharris #U.S.elections #ecologie #ecologic #politicidemediu #poiticideenergie #politicideurbanism

Citește și: România este pregătită să devină un centru regional de energie curate, spune ambasadoarea SUA în România 

Cei mai bogați 10% dintre americani sunt responsabili pentru 40% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din SUA 

spot_img

Ultimele știri