Noile reglementări despre care se discută la nivel european în ceea ce privește raportarea de sustenabilitate au stârnit un nou val de interes, dar au făcut ca unele companii să se relaxeze ținând cont că nu toate vor mai fi nevoite să se supună acestei obligații. Experții de mediu, prezenți la Conferința Green Report „CSRD & Taxonomie, de la teorie la practică”, spun însă că tot exercițiul de raportare început trebuie continuat. Iată și de ce:
La nivel european, Comisia Europeană (CE) a propus recent simplificarea regulilor de raportare a sustenabilității pentru a îmbunătăți competitivitatea globală a Europei în raport cu SUA și China. Inițiativa, denumită „Simplification Omnibus”, urmărește reducerea sarcinilor birocratice, despre care companiile susțineau că le limitează capacitatea de a concura și că se simțeau sufocate de cantitatea de date care trebuiau oferite către autorități.
Cu toate acestea, experții prezenți la conferință au avertizat că scutirea de raportare nu înseamnă lipsa responsabilității în domeniile aferente – mediu, social, guvernanță. O primă decizie „stop de clock” va fi luată de Parlamentul European pe 1 aprilie, care va pune „pe pauză” obligativitățile de colectare de date și întocmire de documente pentru anumite firme.
Cristina Bălan, cofondator CO2Later, a explicat de ce companiile ar trebui să continue eforturile de raportare, chiar dacă unele companii, de exemplu cele care au sub o mie de angajați, ar putea fi excluse, potrivit propunerilor făcute de CE.
„Nu punem deocamdată frână la nimic din ce am făcut până acum. Fiind o propunere nu înseamnă că limitele sunt bătute în cuie”, a spus Bălan, care a subliniat că Parlamentul European va adopta măsurile, care ar trebui transpuse în legislația internă până la finalul anului.
În plus, nu toți indicatorii din taxonomie vor mai trebui calculați, potrivit propunerilor, în timp ce companiile nu vor mai fi trase la răspundere pentru emisiile SCOPE 3, adică cele din activitățile indirecte, legate de lanțul de aprovizionare, etc.
„De fapt, nu este o dereglementare și nu este o lege mai puțin cu care companiile trebuie să fie conforme. Foarte multe dintre cerințele din CSRD se regăsesc în multe alte legi, în multe alte regulamente”,
a subliniat Cristina Bălan.
În același timp, Roxana Suciu, expert sustenabilitate KPMG, a explicat că simplificarea regulilor nu ar trebui să fie o scuză pentru a opri eforturile de raportare și că acesta este un exercițiu esențial pentru orice companie care vrea să-și cunoască riscurile și oportunitățile, fiind un instrument de business strategic.
„O parte dintre companii au spus: «Hai să așteptăm să vedem dacă se schimbă ceva». Dar ce s-a întâmplat a fost că am primit destul de multe telefoane cu întrebarea: «Noi ce facem acum?» Și le-am spus: OK, raportarea poate că se schimbă, dar ce se întâmplă dincolo de raportare? Legislația legată de emisii, legislația privind deșeurile de ambalaje, eliminarea plasticului – toate acestea rămân. Deci nu este vorba despre schimbare de fond, ci doar despre un raport care poate fi mai stufos sau mai puțin stufos. Dar tu, ca entitate, ca o companie care vrei să rămâi în piață, trebuie să fii conștientă de riscurile și oportunitățile pe care le ai la dispoziție”,
a spus reprezentanta KPMG.
Pe de altă parte, Suciu a subliniat că în Germania companiile s-au conformat raportării de sustenabilitate, ciuda lipsei transcrierii legislației europene la nivel național. Totodată, această cerință va deveni importantă și pentru obținerea de finanțări.
Această viziune a fost susținută și de Mariana Ciurel, Management Advisor la Bursa de 
Valori București, care a subliniat că investitorii vor continua să analizeze atent performanțele ESG ale companiilor:
„La începutul acestui an am lansat versiunea revizuită a Codului de Guvernanță Corporativă. Cea mai mare parte din informaţiile pe care bursa le pune la dispoziţia publicului constă în raportările companiilor listate. Transparența și calitatea acestor raportări sunt esențiale, nu doar pentru noi, ci mai ales pentru investitorii care analizează aceste companii și decid dacă devin acționari sau nu. Codul în sine are caracter de recomandare și se aplică societăților listate pe piața principală, emitente de acţiuni. Fiecare companie, anual, include în raportul administratorilor statusul de conformare cu acest cod. Dacă o companie are mecanisme de guvernanță și sustenabilitate mai eficiente decât cele recomandate şi, astfel, decide să nu aplice o anumită prevedere din cod, este important să explice”,
a spus Ciurel, în cadrul conferinței Green Report.
Magdalena Caramilea, Sustainability Director la Autonom, a arătat că firma pe care o reprezintă a raportat voluntar timp de trei ani pentru că și-a dorit să se afle în linie cu cele mai bune practici și pentru că procesul este unul în continuă schimbare.
„Am avut suport din partea managementului, dar asta nu înseamnă că nu a trebuit să creăm o echipă dedicată și să ne dăm seama ce înseamnă raportarea în practică. Ce am observat este că majoritatea clienților noștri sunt companii medii și mici, iar mulți dintre ei încă nu conștientizează că acest efort va deveni obligatoriu. Deja de un an-doi încercăm să discutăm cu ei, să îi pregătim, dar mulți încă așteaptă până în ultimul moment. Asta nu este o strategie viabilă, pentru că, atunci când va veni momentul raportării, va fi foarte greu să recupereze”,
a declarat reprezentanta Autonom.
CITEȘTE ȘI:
CSRD, bau-baul companiilor sau instrument eficient pentru sustenabilitate?
