Directiva privind diligența sustenabilă a companiilor (CSDDD), adoptată în 2024, a fost una dintre cele mai intens contestate legi europene, acumulând aproape 13.000 de amendamente!
O analiză Politico arată că, alături de inițiative legislative din domeniul tehnologiei și mediului, CSDDD a fost ținta unui lobby masiv în contextul unei creșteri continue a influenței grupurilor de interese asupra procesului decizional de la Bruxelles.
Directiva privind diligența sustenabilă a companiilor (CSDDD) obligă marile firme care operează în Uniunea Europeană să monitorizeze lanțurile de aprovizionare pentru a identifica și gestiona riscurile legate de drepturile omului și de degradarea mediului.
Din momentul în care a fost propusă, CSDDD a devenit una dintre cele mai controversate inițiative europene recente. Potrivit unei analize realizate de Politico, această directivă a adunat aproape 13.000 de amendamente în Parlamentul European, situându-se pe locul al doilea în clasamentul general al celor mai intens amendate acte normative.
Controversele au apărut încă de la început. În 2021, în urma presiunilor exercitate de lobby-ul industriei din țările nordice, Comisia Europeană a fost nevoită să amâne prezentarea oficială a propunerii.
În timpul procesului de redactare, mari corporații europene și americane au criticat vehement prevederile directivei, în timp ce mai multe guverne din state membre ale UE au solicitat excluderea unor sectoare de la aplicarea noilor reguli, cum ar fi serviciile financiare.
Deși directiva a fost în cele din urmă adoptată, presiunile asupra sa au continuat. La doar șase luni de la intrarea în vigoare, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus reducerea cerințelor din cadrul CSDDD, în contextul unei inițiative mai ample de dereglementare, denumită „Omnibus Simplification Package”.
CSDDD nu este singurul act legislativ verde vizat de presiuni puternice. Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, intrat în vigoare în 2024 și destinat reducerii poluării cauzate de ambalajele de unică folosință, a declanșat, de asemenea, tensiuni. Negocierile în Parlamentul European s-au încheiat cu o investigație internă privind comportamente abuzive (!) și încălcări de securitate.
Analiza Politico, bazată pe examinarea a 5.000 de proiecte legislative din ultimii 20 de ani, indică faptul că cele mai amendate inițiative legislative europene sunt cele din domeniul tehnologiei și mediului.
Pe lângă CSDDD, alte acte normative extrem de contestate sunt:
-
Digital Services Act (DSA) – Regulamentul privind serviciile digitale, propus în 2020 și adoptat în 2022, stabilește reguli pentru moderarea conținutului online pe platformele de social media. Cu peste 15.000 de amendamente, DSA a devenit cel mai amendat proiect legislativ din istoria Uniunii Europene și a stat la baza primei investigații europene asupra platformei X, deținută de Elon Musk.
-
Artificial Intelligence Act – Legea privind inteligența artificială, propusă în 2021 și adoptată în 2024, ocupă locul al treilea în clasament. Aceasta reprezintă primul set global de reguli obligatorii pentru tehnologiile AI. Însă chiar Comisia Europeană a propus deja o relaxare a cerințelor, pe fondul temerilor că legislația ar putea afecta competitivitatea industriei europene de tehnologie.
-
Digital Markets Act (DMA) – Propus în 2020, acest regulament vizează limitarea puterii platformelor Big Tech prin impunerea de reguli stricte împotriva abuzului de poziție dominantă. DMA ocupă locul 9 în clasament. A fost propusă de Comisie la finalul mandatului deținut de Trump. Criticile au fost și atunci, dar s-au intensificat în al doilea mandat.
Activitatea de lobby nu s-a limitat doar la domeniile verzi și tech. Alte două proiecte legislative care vizează bugetul UE și cheltuielile publice au intrat în top 10.
Unul dintre ele stabilește regulile de cheltuire a fondurilor din actualul cadru financiar multianual. Acesta este intens amendat pe fondul dezbaterilor privind alocarea banilor către agricultură, apărare și coeziune regională.
De asemenea, politicile agricole au fost ținta unor presiuni uriașe. Reforma Politicii Agricole Comune (PAC) a generat peste 8.700 de amendamente, într-un efort de echilibrare între obiectivele de mediu și interesele fermierilor.
În cele din urmă, multe dintre concesiile verzi au fost abandonate după valul de proteste ale fermierilor din 2023.
Încercarea de a reduce folosirea pesticidelor printr-un regulament dedicat – care promitea o reducere cu 50% până în 2030 – a fost și ea torpilată.
Proiectul de lege a fost diluat prin aproape 10.000 de amendamente și, în cele din urmă, a fost retras de Comisia Europeană, în fața opoziției masive venite din mediul agricol și politic.
Concluziile analizei realizate de Politico confirmă că, în ultimii 20 de ani, pe măsură ce Bruxelles-ul a devenit tot mai influent în stabilirea normelor globale, activitatea de lobby s-a intensificat constant.
Cele mai amendate legi reflectă tensiunile uriașe din jurul dosarelor cu miză mare: reglementarea industriei tech, combaterea schimbărilor climatice și gestionarea bugetului european.
CITEȘTE ȘI:
CSRD, sacrificată de Parlamentul European pe altarul competitivității
