Reprezentanții Ministerului Mediului și ai altor autorități publice s-au întâlnit astăzi cu peste 40 de reprezentanți ai producătorilor, ai reciclatorilor și ai societății civile, pentru a identifica soluții pentru rezolvarea crizei generate de neîndeplinirea obligațiilor de reciclare a deșeurilor de ambalaje. Ceea ce ar fi trebuit sa fie un grup de lucru sau o consultare publică a degenerat însă într-o ceartă, cu violențe de limbaj și fizice, în care a fost nevoie chiar și de intervenția jandarmilor.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, reprezentat în cadrul întâlnirii de Secretarul de Stat responsabil cu tematica deșeurilor, Corina Lupu, a intenționat să organizeze o consultare privind modificările legislative care ar trebui efectuate pentru a debloca funcționarea sistemului de reciclare în România.
Reprezentanții producătorilor au refuzat inițial să discute despre identificarea de soluții pentru viitor, atâta timp cât autoritățile nu rezolvă problemele curente.
Vă amintim faptul că tensiunile dintre companii și autorități au început în luna septembrie 2015, când organizațiile de transfer de responsabilitate (OTR) au fost acuzate că au raportat reciclarea unor cantități de deșeuri mai mari decât cele reciclate în realitate. Prejudiciile erau estimate la 54 de milioane de euro.
OTR-urile au fost amendate, iar producătorii ar urma, conform legislației în vigoare, să plătească o taxă de 2 lei pentru fiecare kilogram de deșeu nereciclat. În plus, România a fost nevoită să-și asume în fața Comisiei Europene neîndeplinirea țintelor de reciclare, riscând să plătească penalități de infringement de aproximativ 200.000 de euro pe zi.
Ce cer producătorii
La întâlniri anterioare, producătorii au solicitat autorităților amnistie fiscală, suspendarea termenului pentru depunerea declarațiilor anuale și diminuarea penalității de 2 lei/kg. De asemenea, au avertizat că vor fi nevoiți să crească prețurile produselor chiar și cu 30-50%, pentru a putea face față sancțiunilor. Operatorii din industria reciclării susțin însă că nu ar trebui să fie vorba de o creștere mai mare de 5%.
La întâlnirea de astăzi, producătorii au solicitat insistent avansarea unor termene clare până la care autoritățile vor veni cu soluții pentru rezolvarea din punct de vedere financiar a situației din 2015 și a modului în care producătorii ar trebui să își îndelinească obligațiile de reciclare în 2016, în condițiile în care nu se cunoaște deocamdată soarta OTR-urilor. În plus, au cerut abrogarea prevederilor legislative până la identificarea de soluții. „Ce sens are să discutăm, când stăm cu securea deasupra capului pentru că nu știm dacă vom mai exista mâine?”, a întrebat, retoric, Directorul Marilor Rețele Comerciale din România, Delia Nica.
Și Președintele Federației Naționale Pro Agro, Emil Dumitru, a cerut soluții concrete din partea autorităților:
Nu rezolvă nimic o întâlnire festivistă, în care facem poze cu tabletele și să arătăm celor ierarhic superiori că ne întâlnim. Mandatul meu este foarte clar. Săptămâna viitoare, dacă nu se rezolvă problema, industria agro-alimentară românească va lua o hotărâre foarte clară. Sunt creanțe certe, lichide și exigibile la momentul ăsta. Ce facem? Le plătim? Nu le plătim? Din ce le plătim? E o chestiune de viață și de moarte pentru noi.
Mai mult, Președintele Patronatului Viei și Vinului, Ovidiu Gheorghe, a cerut inițierea unei anchete în Ministerul Mediului:
Să nu vorbim de abuz în serviciu, neglijență etc. Poate ne anunțați cine s-a autodenunțat în cadrul Ministerului Mediului pentru cei 10 ani în care totul a fost în regulă. S-au luat șpăgi? Dacă nu s-au luat, înseamnă că totul a fost în regulă.
Pe lângă tergiversarea găsirii de soluții, producătorii au mai reproșat autorităților scoaterea din legislație a responsabilității OTR-urilor, triplarea taxei pe care producătorii trebuie să o plătească către Fondul de Mediu pentru nereciclarea deșeurilor și ineficiența legislației actuale. În acest sens, Directorul Romalimenta, Mihai Vișan, a cerut definirea responsabilității și reducerea contribuției „la un nivel suportabil”, care să prevină plata „din buzunarul consumatorilor”. Vicepreședintele Organizației Naționale Interprofesionale Vitivinicole, Corina Nedelcu, a insistat asupra necesității revizuirii legislației, care ar fi, la momentul actual, „o lege nefuncțională, care încalcă bunul-simț”.
Reprezentanții industriei nu au venit însă numai cu reproșuri, ci au propus și soluții. Delia Nica a propus crearea unui „instrument al statului” care să gestioneze reciclarea, pe modelul din Ungaria, Belgia și Franța. Emil Dumitru a sugerat crearea unui grup de lucru pentru a identifica „ce n-a funcționat cu OTR-urile, un sistem falimentar timp de 10 ani”. Iar co-fondatorul Green Group, Constantin Damov, a menționat necesitatea ca OTR-urile „să intervină pentru a face din deșeurile cu valoare negativă (a căror reciclare nu este rentabilă economic, n.r.), precum sticla, o marfă”. Reprezentanta Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România, Georgiana Becu, a sugerat adoptarea modelului propus de companiile de producție de pesticide, care s-au organizat și au creat, suplimentar față de ceea ce impune legislația, propriul sistem de colectare a ambalajelor. Potrivit acesteia, activitatea lui nu este recunoscută însă de Minister, întrucât nu își poate asigura trasabilitatea deșeurilor.
Ce reproșează reprezentanții societății civile
Revoltați de lipsa de reprezentativitate a tuturor actorilor implicați, reprezentanții societății civile prezenți la dezbaterea de la Ministerul Mediului au acuzat producătorii că își văd doar de propriile interese, fără a ține cont de poziția cetățenilor.
„Sunt cutremurat că nu sunt trași la răspundere cei din partea OTR-urilor. Sunt cutremurat că marile corporații, care fac atâta CSR ca să-și spele imaginea, nu își asumă responsabilitatea pentru PET-urile care sunt peste tot prin pădurile noastre. Dumneavoastră amenințați, în baza interesului salariaților dumneavoastră, cu proteste de stradă. Tind să vin și eu acuma, să vă spun același lucru, că noi, activiștii de mediu, vom organiza proteste de stradă și vom arăta cu degetul fiecare corporație care nu își asumă responsabilitatea asupra deșeurilor pe care le manevrează”, a declarat Erwin Albu, activist de mediu.
Președintele asociației ecologiste „Floarea de Colț”, membru al Zero Waste România și reprezentant al platformei de-clic.ro, Sandor Korosfoy, a încercat să aducă în discuție „punctul de vedere al cetățeanului”. După consultarea unui număr de 4.000-5.000 de persoane, a declarat că a ajuns la următoarele concluzii: că nu consumatorul ar trebui să fie cel care plătește, așa cum sugerează producătorii că se va întâmpla, ci cei care au greșit; că „nu au existat mari probleme în legislație, ci că aceasta nu s-a aplicat corect” și că taxa pentru nereciclarea deșeurilor „e la locul ei, e foarte bună, trebuie plătită”.
Ce promit autoritățile
Ușor depășiți de situație, reprezentanții autorităților au promis grăbirea procesului de identificare de soluții, modificarea legii 211 privind regimul deșeurilor și a legii 249 privind deșeurile de ambalaje, dar nu și a legii 101 privind serviciul de salubrizare. Referitor la această ultimă lege, care reglementează funcționarea operatorilor de salubritate, responsabili și pentru colectarea selectivă a deșeurilor, Corina Lupu a precizat: „Nu pot să îmi iau angajamentul că fac agenda MDRAP” (Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, n.r.).
În plus, Secretarul de Stat a promis efectuarea unui studiu de impact referitor la modificarea contribuției la Fondul de Mediu, nu neaparat pentru determinarea oportunității de a o diminua, ci și de a o crește, dacă este cazul.
Citește și:
Șantaj la PET. Scandalul deșeurilor de ambalaje se amplifică
Percheziții la reciclatorii de deșeuri. Ce prejudiciu au adus statului
