Reprezentantii Directiei Apelor Prut au avertizat, joi, reprezentantii administratiilor locale, ONG si agentilor economici ca trebuie sa se conformeze directivei cadru privind stabilirea programelor pentru reducerea poluarii cauzate de activitatile industriale la nivelul apelor din spatiul hidrografic Prut – Barlad, informeaza Rompres.
Avertismentul a fost lansat in cadrul celei de-a treia dezbateri organizate pana acum de conducerea Directiei Apelor Prut (DAP). Astfel, in cadrul intrunirii s-au purtat discutii vizand reducerea poluarii apelor, pentru toate categoriile de surse poluatoare: industrie, agricultura, aglomerari umane si alterari hidromorfologice. Cu acest prilej, reprezentantii DAP au anuntat ca a fost realizat un program de masuri pentru reducerea efectelor presiunilor din industrie, in concordanta cu cerintele Directivei Cadru pentru apa, ca parte a programului de masuri din cadrul primului Plan de Management la nivel de bazin hidrografic.
Conform Directivei Cadru, sunt necesare luarea de masuri de baza, ce vizeaza indeplinirea si respectarea cerintelor minime in domeniu, precum implementarea unui sistem automat de monitorizare a debitelor de apa captate, construirea sistemului separativ de colectare / epurare a apelor pluviale, imbunatatirea functionarii statiilor de preepurare a apelor uzate de la sectii, modernizarea statiilor de epurare, dotarea laboratorului si monitorizarea calitatii apelor uzate epurate evacuate in resursele de apa, implementarea unui sistem automat de monitorizare a calitatii apelor uzate evacuate in resursa de apa.
De asemenea, sustin reprezentantii DAP, nu trebuie omise nici masurile suplimentare necesare implementarii obiectivelor stabilite. Aceste masuri, sustin specialistii DAP, sunt necesare intrucat pe teritoriul administrat de directie au fost identificate 56 de unitati industriale principale care exercita presiuni asupra corpurilor de apa. Dintre acestea, 14 unitati din judetele Botosani si Galati exercita presiuni punctiforme, cat si difuze, 38 din judetele Botosani, Iasi, Vaslui si Galati exercita presiuni punctiforme (evacuari de ape uzate epurate sau neepurate din diverse industrii), iar alte patru din judetul Botosani exercita doar presiuni difuze (stocarea improprie a deseurilor, infiltrarile din procesele tehnologice, utilizarea improprie a terenului din incinta).
Corneliu Cretu, directorul DAP, afirma ca efectele acestor presiuni asupra resurselor de apa sunt diverse si duc la cresterea concentratiilor de metale, substante periculoase, substante organice, nutrienti, pesticide, saruri, etc. in apa. În acest sens, impactul generat de aceste activitati poate fi dat de: bioacumularea in elemente grele sau toxice, persistenta si toxicitatea unor substante, aparitia fenomenelor de eutrofizare, scaderea concentratiilor de oxigen, etc. Acestea conduc la imposibilitatea utilizarii apelor ca resursa sau chiar la cresterea pretului sau, precum si la mortalitate piscicola, la schimbari in compozitia si abundenta speciilor si scaderea biodiversitatii.
La intalnirea organizata de Directia Apelor Prut (DAP) Iasi au participat reprezentanti ai agentilor economici, ONG-urilor de mediu si a autoritatilor locale din zonele expuse poluarii. De asemenea, au luat parte specialisti din cadrul institutiilor responsabile cu implementarea si aplicarea legislatiei in vigoare: Directia Apelor Prut, Sistemele de Gospodarire a Apelor, Agentii Regionale si Locale de Protectia Mediului.
