Greenpeace România a elaborat o analiză prin care a trecut un revistă progresele, vechile și noile obstacole înregistrate în lupta pentru salvarea pădurilor. Acum un an, pe 9 mai și 7 iunie, strada și organizațiile de mediu implicate și în protejarea pădurilor au publicat un set de 10 revendicări pentru salvarea pădurilor. Concluzia reprezentanților Greenpeace este aceea că lucrurile se mișcă greu, procedurile sunt anevoioase.
„La acest ceas al monitorizării parcursului actualei echipe de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu putem spune mai mult decât că fără determinare și perseverență riscăm să batem pasul pe loc. Guvernul s-a angajat prin programul de guvernare la reformarea domeniului, iar autoritatea și-a asumat direct 10 priorități pentru anul 2016 prin semnarea Declarației Forumului Pădurilor. Timpul nu s-a scurs, dar nici mult nu mai este. Așteptăm ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să se ridice la nivelul mizei pe care gestionarea responsabilă a pădurilor o ridică. Avem nevoie de păduri mai multe și mai bune decât cele existente astăzi și de o viziune a dezvoltării responsabile în beneficiul nostru și al generațiilor viitoare”, spun reprezentanții Greenpeace României.
Mai jos este prezentată lista cu cele 10 revendicări și stadiile în care se află:
Radarul Pădurilor există din toamna anului 2014 și am identificat o serie de îmbunătățiri necesare ale sistemului informatic și procedural, dar mai ales controlul efectiv în teren și monitorizarea riguroasă din partea instituțiilor de control abilitate. În cadrul Forumului Pădurilor, organizat în luna februarie 2016, Ministerul Mediului s-a angajat să dezvolte aplicațiile Wood Tracking și SUMAL ca instrumente de control eficiente, să mărească gradul de transparentizare a informațiilor generate de acestea și să realizeze sisteme de monitorizare și evidență a controalelor. În afară de transparentizare (aplicația mobilă), s-au revizuit protocoalele de colaborare dintre instituții (MMAP, Garda Forestieră, Garda de Mediu, Poliție, Jandarmerie, SRI etc).
Așa cum a anunțat Ministerul prin Departamentul Păduri așteptăm lansarea aplicației mobile pentru cetățeni care să ofere informația despre legalitatea transportului fără a mai fi nevoie de apelul la 112. Suplimentar vor fi disponibile informațiile despre volumul transportat, specia și tipul materialului lemnos – buștean sau cherestea.
România are cele mai multe și mai valoroase păduri virgine din Europa. Aceste păduri sunt amenințate însă, pentru că încă nu există un instrument de evidență, gestiune și protecție pentru ele. Pentru asta, în cadrul Forumului Pădurilor, ministerul mediului și-a luat angajamentul ca în acest an să instituie „Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine” (acesta este prevăzut în Codul Silvic), ca instrument oficial de evidență și gestiune în vederea asigurării protecției stricte a acestora. Pentru recunoașterea valorii excepționale și asigurarea protecției pe termen lung, pădurile virgine și cvasivirgine se vor include după caz în Patrimoniul Mondial UNESCO, rezervații știintifice și/sau integra în zonele de protecție strictă a parcurilor naționale și parcurilor naturale.
Grupul de lucru a propus un draft de lege care a intrat în consultare publică. Este nevoie de completări care să prevadă asigurarea finanțării și demararea unui proiect național de identificare a acestor păduri.
Mii de dosare penale pentru săvârșirea infracțiunilor silvice privind tăierile ilegale, transportul sau comecializarea lemnului fără documente de proveniență, se află blocate în sertarele procuraturii sau DNA-ului, alături de dosarele privind fapte de braconaj, corupție, retrocedări și puneri ilegale in posesie. Peste acestea se suprapun dosarele achizițiilor ilegale, ale licitațiilor trucate și ale investițiilor fictive din partea instituțiilor publice. În 2015 au fost mai multe dosare rezolvate (procentual) decât în 2013 – 2014. Mai mult, legea siguranței naționale s-a modificat și acum tăierea la ras ilegală pe o suprafață mai mare de 1 ha, iar reducerea consistenței cu mai mult de 50% și exploatarea pădurilor destinate ocrotirii integrale a naturii și a celor supuse unui regim special de conservare sunt considerate vulnerabilități la adresa siguranței naționale.
În ceea ce privește instituțiile cu atribuții de control în silvicultură, în cadrulForumului Pădurilor, Ministerul Mediului și-a luat angajamentul că până la finalul anului 2016 va înființa ostructură specializată în controlul regimului silvic în subordinea direcției generale păduri din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură (ministerul). În prezent este înființată această structură cu 8 posturi, dar nu s-a aprobat schema de salarizare, ceea ce duce la situația absurdă în care funcționari publici cu salariu de aproximativ 1.500 lei controlează funcționari cu salarii între 2.500 și 10.000 lei. Este nevoie așadar de corectarea acestei probleme
De asemenea, autoritatea s-a angajat că va institui, prin actul normativ de organizare și funcționare a Gărzilor Forestiere criterii și indicatori de performanță și de conduită, și măsuri de monitorizare a activității personalului Gărzilor Forestiere. Din păcate Ordonanța referitoare la înființarea Gărzilor este de asemenea blocată în Parlamentul României.
În cadrul Forumului Pădurilor am discutat și problema Strategiei Forestiere Naționale(SFN). Din anul 2011 România nu mai are o SFN.
Ministerul Mediului și-a asumat ca în acest an să adopte ghidul de planificare strategică participativă sectorială în scopul elaborării Strategiei Forestiere Naționale, dar și să elaboreze o strategie pe termen scurt, 2017 – 2020, pentru fundamentarea măsurilor din domeniul silviculturii finanțate prin următorul exercițiu financiar PNDR. Așteptăm ca acest al doilea plan să fie gata până la finalul lunii iunie.
Programul național de împăduriri este momentan în faza de elaborare cu toate că suprafața împădurită a României este sub media europeană (28 % față de 32%). În ultimii 10 ani, media suprafeței împădurite a fost de 4.000 ha/an, în condițiile în care Codul Silvic prevede obligativitatea împăduririi a 2 milioane ha până în 2035. Elaborarea și finanțarea Programului Național de Împăduriri prevăzut de Codul Silvic este o prioritate națională. Actuala echipă de la minister are în program o măsură care se numește: impunerea împăduririi de urgență a suprafețelor cu tăieri rase (legale și ilegale) – cazuri ”stindard” (suprafețe mari neglijate). Nu știm de vreo acțiune în acest sens.
A șaptea revendicare se referea la perspectiva dezvoltării durabile a silviculturii din România prin instituirea de reguli de valorificare a lemnului din proprietatea statului. Acestea trebuie să aducă măsuri antimonopol, măsuri care să promoveze valorificarea locală și superioară, precum și prevederi prin care să se asigure lemn de foc cu prioritate pentru comunitățile locale. Aici intervine nevoia de a modifica și completaRegulamentul de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică (HG 924 /2015), astfel încât să fie transpuse în mod adecvat principiile de valorificare instituite în Codul Silvic.
Au fost probleme majore cu acest HG pentru că echipa anterioară de la minister a adoptat o formă defectuoasă care a blocat piața lemnului în mijlocul sezonului. Acest HG reglementează practic cum vor fi gospodărite pădurile statului, pentru că normează legătura dintre cererea de lemn și ofertă. Tocmai de aceea – datorită impactului asupra gospodăririi pădurilor s-au prevăzut în Codul Silvic niște principii pentru valorificare: încurajarea dezvoltării durabile, valorificarea și prelucrarea superioare, încurajarea creării de noi locuri de muncă, limitarea monopolului pe resursa forestieră, lemn cu prioritate pentru comunitățile locale. În momentul de față s-a terminat consultarea publică pe un nou regulament, iar acesta a intrat în circuitul instituțional de avizare. În forma sa actuală însă nici acesta nu reprezintă o soluție viabilă care să producă schimbarea în bine pe care o așteptăm.
Singura măsură aplicată deja este cea privind limitarea monopolului prin publicarea volumelor de masă lemnoasă pe 2016 în funcție de care se calculează procentul de 30% / specie.
Plățile compensatorii pentru proprietarii de păduri cu rol de protecție, incluse în arii protejate ori situri Natura 2000
Asta înseamnă că există proprietari care trebuie să primească compensații pentru că nu au voie să își taie pădurea, din cauza faptului că aceasta îndeplinește anumite funcții de protecție (a apelor, a solului, a biodiversității etc.).
La Forumul Pădurilor Ministerul Mediului și-a luat angajamentul de a institui un sistem funcțional de plăți compensatorii pentru proprietarii privați de pădure care să compenseze integral veniturile nerealizate de proprietari din cauza restricțiilor impuse prin lege. Această plată trebuie să ia în considerare și beneficiarii direcți sau indirecți ai serviciilor de mediu. (motivarea pe larg a acestei revendicări, aici). Grupul de lucru a fost stabilit și a finalizat o primă propunere, iar la nivelul Uniunii Europene s-a agreat de principiu finanțarea integrală a acestor plăți compensatorii, astfel încât banii să vină din bugetul UE.
Finanțarea adecvată a sectorului forestier pentru menținerea echilibrului între protecție și exploatare.
Aici avem de-a face cu două chestiuni: plata pentru serviciile de mediu, pentru care WWF România are un proiect în derulare, și fonduri UE. Pentru accesarea banilor din fonduri UE este nevoie de o strategie, de un plan de investiții. Practic este vorba despre măsura 4 din PNDR 2014 – 2020 pentru realizarea de căi de acces, măsura 8 pentru împăduriri și perdele forestiere și măsura 15 pentru plăți de silvomediu (adică primești bani că te angajezi să nu tai – detalii aici).
Un alt aspect este subvenționarea proprietarilor de păduri cu proprietăți de până la 30 de hectare pentru paza și administrarea acestora. Ca soluție se discută momentan preluarea obligatorie în administrare de către Romsilva a acestor suprafețe.
Ministerul a mai promis că până în septembrie 2016 va realiza „Eficientizarea modului de utilizare a resurselor Fondului de Mediu ca sursă principală de susținere a implementării programelor de mediu, economiei verzi și dezvoltării durabile”.
Oprirea proiectului de modificare a Legii vânătorii și fondului cinegetic – legea masacrării dreptului de proprietate și a faunei!
În forma actuală, legea vânătorii încalcă principii constituționale privind dreptul de proprietate și prevederi naționale care transpun directive europene:
- încălcarea dreptului de proprietate, prin confiscarea vânatului și activității de vânătoare în favoarea „gestionarilor consacrați” și instituirea de „drepturi de servitute”, de liber acces pentru vânători.
- neasigurarea regimului de protecție pentru 5 specii de păsări sălbatice, prin prelungirea perioadei permise pentru vânătoare.
- neasigurarea regimului de protecție pentru speciile de interes cinegetic din ariile protejate, prin eliminarea măsurilor de management și evaluare corespunzătoare.
În acest moment așteptăm ca noua lege a vânătorii să iasă din Parlament.
