Celelalte specii au un loc la fel de bine stabilit ca si noi in economia functionarii biosistemelor. Athes Haralambie expune ideile profesorului american Steven Best.
Text de Athes Haralambie
S-ar putea crede ca a vorbi despre veganism in fata studentilor la Zootehnie si Medicina veterinara este o misiune sor tita din start esecului. Argumentele solide – pe alocuri, chiar socante – aduse de profesorul Steven Best in sprijinul unei expuneri sustinute la Iasi au avut darul daca nu de a-i convinge pe cei prezenti, macar de a le strecura in suflet o farama de indoiala in ceea ce priveste pro priile atitudini fata de exploatarea animalelor si cruzimea omului fata de necuvantatoare.
Brutalitatea imaginilor care au precedat discursul profesorului (un fragment din videoclipul "Free Me" al trupei rock activiste Goldfinger) a fost greu de digerat chiar si de catre cei cu o doza mai mare de indiferenta.
Ceea ce este insa si mai socant decat vederea acelor scene, de obicei bine ascunse de ochii consumatorului, pentru a-i oferi acestuia o subreda prezumtie de nevinovatie, este altceva: actele de cruzi me inimaginabila impotriva animalelor nu sunt o exceptie, nu sunt elemente ie site din sfera normalului, ci fac parte chiar din tabloul cotidian; ba, mai mult, dintr-o atitudine monolitica de indiferenta fata de orice tragedie care nu este umana. Aceeasi atitudine a dus la proliferarea unui sistem de valori care ne adu ce foarte aproape de primitivism. Desi refuzam sa acceptam acest lucru, distru ge rea si vio lenta au fost intotdeauna parte integranta a istoriei umane, iar conflictul a fost singura constanta a evolutiei rasei umane.
Pentru ca planeta, impreuna cu tot ce este viu, sa poata avea un viitor la fel de dezirabil pentru toti, spune Best, notiunea de progres trebuie redefinita, metamorfozata, astfel incat sa inglobeze concomitent binele tuturor speciilor si sa depaseasca ideologiile politice.
Intr-o societate care divinizeaza tehnologia si celebreaza mai presus de orice rata profitului, abordarea unei astfel de vi ziuni va fi, fara indoiala, cel mai dificil de realizat, dar de ea de pinde mult mai mult decat produsul intern brut. De ea depinde insasi supravietuirea noastra ca specie – si, implicit, a planetei.
Se impune, incheie Best, o trecere de la viziunea antropo centrista, intoxicata de obsesia consumerismului si hranita de ideea ca stiinta si tehnologia ne-au ridicat deasupra mediului in care traim, la una holistica, integratoare, sensibila la consecintele propriilor actiuni. Dar o astfel de incercare va zgudui inevitabil
din temelii intreaga ideologie pe care se bazeaza actualmente uma nitatea si ne va face sa acceptam faptul ca, desi dispunem de mijloacele de a afecta semnificativ lumea in care traim, nu trebuie sa abuzam de "puterea" pe care ne-o confera tehnologia.
De asemenea, va trebui sa incetam a mai ignora un alt fapt evident: celelalte specii au un loc la fel de bine stabilit ca si noi in economia functionarii bio sistemelor, iar animalele nu exista doar pentru a fi exploatate.
