Despaduririle din ultimii 30 de ani, realizate in zona Amazon din Brazilia, n-au lasat in urma decat conflicte violente si o scurta crestere economica, informeaza Inter Press Service News Agency , citat de WBCSD.
Ultimele trei decade au inregistrat defrisarea a 700.000 km2, aproximativ 17% din suprafata totala impadurita. Prosperitatea economica a venit rapid, ca urmare a exploatarilor de cherestea, interzise pana atunci. Dupa 20 de ani insa clima ploioasa si epuizarea acestor exploatari au falimentat economiile locale. Cercetatorii institutului Imazon, Adalberto Verissimo si Danielle Celentano au analizat indicatorii economici, sociali si de mediu ai Amazonului intr-un studiu publicat in august: "The Advance of the Frontier in the Amazon: From Boom to Collapse".
Celentano caracterizeaza despadurirea ca o sursa rapida de imbogatire, dar si ca o cauza a violentei si a degradarii resurselor naturale. Intr-un interviu, cercetatoarea Celentano a declarat ca odata cu inlocuirea activitatilor de exploatare forestiera cu cele agricole, profiturile scad, cauza principala fiind forta redusa de munca folosita de ferme si impactul lor limitat pe piata economica.
Expertii impart in patru categorii cele 770 de municipalitati din Amazon: 24% zone fara paduri, 14% arii exploatate, 10% despadurite si 52% impadurite. Defrisarile nu au adus profitul estimat. Din contra, despaduririle aduc doar 8% la PNB al Braziliei, dar sunt responsabile pentru aproximativ 70% din emisiile de gaze cu efect de sera ale tarii.
Producatorii rurali considera ca pot urma exemplul europenilor si americanilor de reimpadurire dar nu iau in calcul venitul pe cap de locuitor foarte redus al Amazonului, cu 40% sub media nationala. Un exemplu relevant este orasul Sao Francisco do Para, despadurit in proportie de 96% si cu un procent foarte ridicat al saraciei, 62%. In Primavera, defrisarea a atins nivelul de 95% iar in prezent jumatate din populatia locala traieste cu mai putin de un dolar pe zi.
Totusi, cercetatorii mentioneaza ca nu pot garanta ca toate regiunile despadurite vor avea acelasi viitor.
60% din cele 368 de crime comise in zonele rurale, in intervalul 1996-2007, au avut loc in Amazon, aproape jumatate in zonele intens exploatate. 85% din cele 1,012 cazuri de sclavie prin munca au fost inregistrate in aceleasi zone.
Studiul Imazon a evidentiat importanta conditiilor climatice favorabile agriculturii din zonele neimpadurite. Astfel, orasul Sinop, unul din principalele centre ale statului vestic Mato Grosso, desfasoara o activitate intensa de prelucrare a lemnului, materia prima fiind adusa din alte zone. Activitatea agricola este de asemenea profitabila. In ciuda faptului ca Sinop a pierdut 65% din paduri, economia locala nu s-a prabusit iar infrastructura este in continua dezvoltare.
In ultimii ani taierile de paduri au fost reduse, cu 25% intre august 2005-iulie 2006. Pentru anul acesta, expertii se asteapta la o reducere cu 30% a despaduririlor. Aceasta situatie favorabila se datoreaza masurilor luate de guvern dar si scaderii pretului produselor agricole. Ramane de vazut daca nivelul despaduririlor nu va creste odata cu o eventuala relansare a agriculturii.
Un exemplu bun ramane incidentul din 20 august, cand doi jurnalisti francezi si mai multi militanti Greenpeace au fost alungati de fermierii din Juina, oras in nord-vestul statului Mato Grosso. Marcelo Marquesina, inginer silvic si reprezentant al Greenpeace Amazon a declarat ca in aceste regiuni nu exista respect pentru lege, iar reactia violenta a fermierilor se datoreaza spaimei ca-si vor pierde principala sursa de venit.
Ca urmare a proceselor initiate de Greenpeace, la sfarsitul lui august, un tribunal federal a respins proiectul de infiintare a 99 noi asezari in statul Para. Plangerea Greenpeace impotriva Institutului National de Colonizare si Reforma Agricola s-a bazat pe intentia acestuia de a crea asezari umane in zone din jungla, importante din punct de vedere biologic, doar pentru a favoriza exploatarile forestiere.
Foto: vermontsoy.com
