Europa trebuie să găsească o soluție urgentă la problema deșeurilor de plastic produse pe continent după ce Beijing a închis cea mai mare piață de reciclare din lume la începutul acestui an.
Europa a trimis jumătate dintre deșeurile care ajungeau de obicei în China către alte părți din Asia, ca Malaezia, Vietnam și India. Surplusul de deșeuri a ajuns în diferite locuri cum ar fi șantiere de construcții și porturi, în așteptarea deschiderii unor noi piețe. Singurele alte opțiuni sunt arderea sau îngroparea deșeurilor.
Procesul de reciclare nu se realizează pe continentul european pentru că deșeurile de plastic sunt deseori murdare și nesortate, același motiv pentru care China a refuzat să le mai primească.
China recicla jumătate dintre deșeurile de plastic ale lumii, dar a insistat pentru reglementări mai stricte cu privire la sortarea și curățarea acestora pentru a evita deșeurile care nu pot fi reciclate prin ardere.
În Europa, exporturile de deșeuri către China au scăzut cu 96% în primele două luni ale acestui an. Malaezia, Vietnam, Turcia, India și Indonezia au luat în jur de 60% din cantitatea totală, însă surplusul a determinat colapsul pieței deșeurilor în Europa.
O tonă de deșeuri de plastic pentru export, cu până la 20% impurități, putea fi vândută cu 25-40 lire sterline în aprilie 2017, însă luna trecută aceeași cantitate costa 40-60 lire sterline.
Una dintre soluțiile dezbătute de autoritățile europene este arderea surplusului de deșeuri pentru a produce energie termică sau electrică.
Uzinele electrice pe bază de deșeuri emit gaze cu efect de seră, însă în mare parte din Europa ele sunt scutite de taxe pe carbon (14 euro pe tonă). La nivel global, plasticul a contribuit cu 390 milioane tone de emisii de CO2 în 2012, prin procesele de producție și incinerare.
O altă soluție ar putea fi sortarea și îngroparea deșeurilor cum ar fi metalele, hârtia și plasticul pentru a crea un „rezervor material care poate fi minat” atunci când tehnologia o va permite, însă ideea a fost criticată de experți din cauza costurilor ridicate, a pericolului de degradare al plasticului și al altor riscuri, cum ar fi pericolul de incendii.
Erik Solheim, președinte al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) a declarat pentru Reuters că prioritatea la nivel global ar trebui să fie reducerea consumului de plastic, în special a produselor de care nu avem nevoie cum ar fi microplasticele din cosmetice și paiele din plastic, adăugând că îngroparea deșeurilor pentru a fi exploatate ulterior pare „o opțiune dificilă”.
Producția globală de plastic a crescut de aproximativ 20 de ori din anii 1960 și până acum, iar estimările Comisiei Europene arată că se va dubla în următorii 20 de ani. Conform UNEP, greutatea deșeurilor de plastic ar putea depăși greutatea peștilor din ocean până în 2050. Poluarea cu plastic afectează întreaga lume, inclusiv zone nelocuite cum ar fi regiunea Arctică sau zone de mare adâncime cum ar fi Groapa Marianelor.
Un studiu făcut în 2014 de către ONU arăta că în 2014 doar 20% dintre deșeurile solide municipale au fost reciclate, 13.5% au folosite pentru generarea energiei electrice, iar restul au fost aruncate la gropi de gunoi. În 2016 în Europa, 31.1% dintre deșeurile generate în 2016 au ajuns la reciclat, 41.6% au fost folosite pentru generarea energiei electrice și 27.3% au ajuns în gropi de gunoi, fiind primul an în care cantitățile de deșeuri reciclate au depășit cele aruncate în depozite de deșeuri.
