În ultima sâmbătă din august, ecologiștii de la Act for Tomorrow au adunat, în cinci ore, 1.500 de kilograme de deșeurile de pe malurile și din râul Olt. Aceștia au făcut un apel la autorități, să ia măsuri urgente, căci apele României sunt sufocate de deșeuri.
„Apele României și malurile acestora nu ar trebui să arate ca niște gropi de gunoi. România are nevoie de măsuri urgente din partea autorităților publice locale și centrale, pentru a stopa dezastrul ecologic generat de deșeurile care sufocă apele României. De asemenea, este nevoie parteneriate reale între mediul public, privat și societate civilă pentru a putea fi identificate și implementate cele mai bune soluții pentru prevenirea și combaterea poluării apelor cu deșeuri”, a transmis Act for Tomorrow.
ONG-ul a organizat o acțiune de ecologizare a deșeurilor din zona Defileul Oltului, sâmbătă, 29 august. Peste 75 de voluntari din județele Vâlcea, Sibiu și Argeș au colectat, în cinci ore, peste 200 de saci, însumând 1.500 kg de deșeuri, atât de pe malurile râului Olt, cât și de pe apele acestuia.
Voluntarii au intervenit cu peste 20 de bărci pneumatice și caiace în o parte din zonele cele mai afectate de poluarea cu deșeuri de pe râul Olt, unde covoare de PET-uri și alte deșeuri plutesc pe luciul apei. Pe malurile din zona Defileul Oltului au fost identificate și curățate numeroase mormane cu deșeuri abandonate de turiști sau pescari, dar și aduse de apă. PET-uri, capace, pungi de chipsuri și de semințe, caserole, tacâmuri de unică folosință, materiale de construcții, încălțăminte, mucuri de țigară, animale moarte, toate se află pe malurile apelor din România.
„Situația întâlnită sâmbătă în zona Defileul Oltului este revoltătoare, deși este departe de a fi singulară în apele noastre. De aceea, facem apel la autoritățile publice locale și centrale să trateze problema poluării cu deșeuri a apelor cu prioritate și să adopte măsuri în consecință. Pentru a rezolva această problemă unul dintre principalii pași care trebuie făcuți este ca autoritățile publice locale să implementeze de urgență cadrul legal privind asigurarea infrastructurii de colectare separată la nivelul localităților, atât în mediul urban, cât și rural, precum și realizarea de campanii de educare în rândul cetățenilor, astfel poluarea cu deșeuri putând fi prevenită. La nivelul instituțiilor centrale considerăm necesar realizarea unui grup de lucru care să reunească atât reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului privat, cât și ai societății civile, pentru identificarea celor mai bune soluții în vederea rezolvării acestei probleme”, a mai transmis ONG-ul.
Organizația a reamintit că la începutul lunii iulie în acest an, Președintele Ungariei, János Áder, a transmis o scrisoare către președintele României, Klaus Iohannis prin care îi cerea ca România să adopte măsuri urgente pentru a preveni și combate poluarea cu deșeuri a apelor din România, în contextul în care cantități semnificative de deșeuri ajung în apele din Ungaria prin Someș și Tisa.
„Acțiunea de ecologizare realizată sâmbătă pe râul Olt ne-a demonstrat încă o dată că problema deșeurilor din ape nu mai poate fi trecută cu vederea. România are nevoie de programe de educare a cetățenilor, de infrastructură de colectare adecvată și de programe naționale prin care deșeurile existente în ape să fie colectate și revalorificate. Țara noastră riscă noi pandemii dacă nu protejăm apele de pe teritoriul nostru”, a declarat Andrei Coșuleanu, președintele Asociației Act for Tomorrow.
Deșeurile abandonate în ape pun în pericol viețile peștilor care înoată în râuri, dar și sănătatea noastră. Ele rezistă mult după moartea animalelor acvatice și chiar și a omului. O doză de aluminiu trăiește 200 de ani în natură, un PET neridicat de pe apă sau mal rezistă 450 de ani, o pungă de chips-uri abandonată în natură e mai longevivă decât unii oameni – 75 de ani, iar sticla rezistă 1 milion de ani, adică rămâne în natură pentru totdeauna.
De asemenea, potrivit studiilor de specialitate o persoană ingerează cel puţin 50.000 de particule de plastic pe an și inspiră o cantitate similară, iar săptămânal în corpul omului ajung 5 grame de plastic, echivalentul unui card bancar. Poluarea cu micro-plastic este generată în special de dezintegrarea deşeurilor din plastic și este omniprezentă pe planetă. Cercetătorii au găsit micro-plastic în toate mediile: în aer, în sol, în râuri și în cele mai adânci oceane ale lumii, dar și în apa de la robinet, în apa îmbuteliată, în fructe de mare, în bere și în probele de materii fecale umane, o confirmare că oamenii ingerează particulele.
Citește și:
Studiu: Oamenii ingerează plastic echivalent cu un card, pe săptămână
Amenzi de peste 7 milioane de lei pentru poluarea apelor
