Deputații au votat amendarea ordonanței pentru intervenția asupra urșilor agresivi, permițând ca aceștia să fie împușcați sau eutanasiați și în afara localităților.
Comisia de agricultură a adoptat cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenți și două abțineri un amendament al UDMR care elimina cuvântul „intravilan” din articolele cu privire la intervenția asupra urșilor, astfel că acțiunile vor putea avea loc și în extravilan.
Ministerul Mediului a susținut amendamentul, inclusiv prin ministrul Tanczos Barna. „Mulţumesc colegilor de la UDMR pentru susţinere. Continuăm munca, asigurăm protecţia speciilor, dar protejarea oamenilor şi a bunurilor acestora rămâne prioritatea noastră atât în intravilan, cât şi în extravilan”, a mai transmis ministrul.
Secretar de stat în Ministerul Mediului, Andrei Corlan (PNL), a susținut că situația urșilor a devenit critică la noi în țară.
„Populația de urși s-a înmulțit considerabil și avem o prezență constantă chiar și în intravilanul localităților. Avem din ce în ce mai multe atacuri ale urșilor asupra oamenilor și pentru asta Ministerul a venit cu acest proiect de lege de adoptare a OUG 81. Derogarea s-a dovedit insuficientă pentru situațiile de urgență care au fost create de-a lungul timpului. Avem nevoie de o intervenție imediată, de intervenție în timp real pentru a stopa un pericol care a devenit mai mult decât cotidian”, a spus Corlan, în cadrul Comisiei.
Populația de urși nu este cunoscută însă. Ministerul pregătește un amplu recensământ al acestor animale. Citește și: Kelemen Hunor: Nu am fost aleși de urși. Oricum este o populație mult mai mare decât habitatul pentru acest animal
Președintele Comsiei pentru agricultură, Adrian Chesnoiu (PSD), a susținut amendamentul privind eliminarea cuvântului „intravilan”. „Astfel de situații pot interveni atât în intravilan, cât și în extravilan, ba, mai mult, știm din practica anilor trecuți că de foarte multe ori exista o incapacitate de reacție rapidă a autorităților pentru că nu puteau să delimiteze unde e intravilanul și extravilanul. Te trezeai cu un animal cu un picior în intravilan și altul în extravilan și se întrebau <<Domnule, ce facem? Îl extragem?>>. Pentru a evita o astfel de situație, vă rog să fiți de acord cu amendamentul”, a spus Chesnoiu.
Magyar Loránd-Bálint, deputat UDMR, a susținut că ordonanța este în concordanță cu directiva europeană privind habitatele și că, prin normele metodologice, Ministerul ar trebui să stabilească cum va fi aplicată modificarea privind intervenția asupra urșilor în extravilan.
Pe de altă parte, Adrian Chesnoiu a mai atras atenția că s-a stabilit că durata maximă a invervenției este de 24 de ore. „Dacă în acest timp nu se realizează obiectivele intervenției în totalitate, activitatea se va închide prin completerea și semnarea raportului de eveniment. Urmărirea unui urs nu trebuie să se transforme într-o activitate de hărțuire a animalului. Dacă în 24 de ore nu mai există un pericol iminent, nu are rost să îți continui această acțiune. Dacă ursul reapare sau revine să pună în pericol viața sau bunurile comune se reface o nouă comisie”, a spus el, arătând că vrea să evite abuzurile prin care un animal este hăituit zile în șir.
Legitima apărare în fața ursului
O altă modificare pe care deputații din Comisia pentru agricultură au adus-o a fost aceea că un urs poate fi împușcat în cazul în care o persoană acționează pentru a-și salva viața, bunurile sau viața altui om. Aceasta situație este asimilată stării de necesitate, prevăzută de art. 20 din Codul Penal.
Deputatul USR Alin Prunean a adus însă în discuție următorul scenariu: „Vine ursul să îmi mănânce sandvișul sau să îmi ia rucsacul. Îl împușc sau nu?”
Replica președintelui Comisiei, Adrian Chesnoiu, a venit imediat: „Credeți-mă că dacă ați fost vreodată la vânătoare ați vota acest amendament fără să clipiți”.
Totodată, Prunean a reamintit însă să nu se știe încă ce populație de urși avem.
„De ce e important să avem în lege starea de necesitate. (…) dacă sunteți foarte atent – noi scoatem din Codul Penal și ne reportăm la situația persoanelor aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu și la cei care se află la vânători legale. Nu orice persoană care se află în pădure cu o armă de vânătoare sau cu orice obiect artizanal sau alt mod ilegal capturează sau împușcă un urs”, a spus Chenoiu.
Prunean i-a atrata însă atenția că este important să nu se lase portițe pentru abuzuri.
„O persoană care se află la o vânătoare legală se află în baza unei autorizații și însoțit de paznicul de vânătoare sau în funcție de tipul de vânătoare și e complicat să spună unul că a văzut un urs cum trece la o sută de metri și spune <<Știi, m-a atacat>>. De unde l-ai împușcat? De la o sută de metri. N-a fost stare de necesitate”, a spus Chesnoiu.
Prunean a mai arătat că „E greu de probat dacă a fost sau n-a fost stare de necesitate”.
„Este foarte ușor de probat. Credeți-mă că o știu din practică. Acolo se deschide un dosar penal, se face o cercetare penală la fața locului, ținând cont că ursul este specie protejată, sub coordonarea unui procuror și știți că nu se modifică lucrurile atât de simplu că nimeni nu își asumă să facă un astfel de lucru. Vă garantez că cei care merg la vânătoare legală nu încalcă legea, cel puțin din ce știu eu”, a replicat Chesnoiu.
Secretarul de stat Andrei Corlan a reamintit că starea de necesitate e definită în art. 20 din Codul Penal și a spus că Ministerul susține demersul.
Ulterior, majoritatea deputaților din Comisie și-au însușit amendamentul, mai puțin Prunean, care a spus că se abține și de la vot.
Deputatul Nicola Giurgea (PNL) a spus că este de acord cu modificările, însă urșii sunt privați de hrana prezentă în mod normal în pădure.
Green Report a mai semnalat acest aspect aici: Culegătorii privează animalele sălbatice de zeci de tone de fructe de pădure anual
„Dacă mergeți pe Transalpina, o să vedeți acolo un comerț cu ciuperci, cu afine, nu e nimic fiscalizat. Urșii de acolo sunt efectiv hăituiți de culegătorii de ciuperci, de afine, de zmeură. Sunt sute de tone de ciuperci. Sunt mari comercianți de ciuperci cu tiruri, camere frigorifice. Ursul cu ce să se mai hrănească? (…) Spunem că ursul e de vină. (…) Înainte băteai într-o tigaie și fugea. Acum nici de-al dracului nu mai pleacă. De ce? Noi i-am învățat”, a spus Giurgea, în cadrul Comisiei.
Chenoiu a replicat: „Practica asta de a avea grijă de animale este printre cele mai vechi pe care le găsim în istoria omului. (…) Să știți că atacurile de urs nu sunt în teritoriile consacrate ale urșilor, adică în zona unde se manifestă un mascul dominant sau unde își reglează teritoririile. Aceste probleme le avem cu urșii care din cauza numărului mare de efective au coborât din ce în ce mai mult spre sat. În 2016, s-a interzis vânătoarea la urs și ne întrebăm de ce nu se mai sperie. Păi de cine să se sperie? Până acum dacă se ducea un vânător și recolta un urs prin împușcare pe bază de autorizație sub regim strict, ursul acela se speria de om, de interacțiunea cu omul. Dacă acum în pădure, toată lumea le dă mâncare și când merg în drumeții le lasă pachețele cu mâncare, s-ar putea ca această comuniune între om și natură să capete și elemente de dezechilibru. (…) Din 2016 de când a fost interzisă vânătoarea a apărut un dezechilibru în relația om-animal”, a mai spus Chesnoiu.
Pe Legea privind adoptarea OUG vor trebui să se pronunțe și Comisiile pentru mediu și pentru apărare și ordine publică, iar aceasta va merge ulterior în plen. Camera Deputaților este decizională, Senatul a adoptat deja proiectul.
Ordonanța privind intervenția asupra urșilor este în vigoare. Până la acest moment, doi urși au fost deja împușcați în baza acesteia.
Citește și: Șase motive pentru care urșii coboară tot mai des din pădure
