Un efect secundar al încălzirii globale este crearea unui acces mai uşor la regiunile nordice, care au fost inabordabile până acum. Se observă, astfel, intensificarea concurenţei internaţionale privind accesul la zona artică şi a resurselor naturale ale acesteia. Deputaţii europeni din comisiile de mediu şi politică externă au aprobat marţi raportul comun în care cer UE măsuri urgente pentru evitarea militarizării regiunii şi păstrarea ecosistemului său unic, ca urmare a schimbării climei.
Raportul atrage atenţia asupra creşterii concentraţiei de dioxid de carbon din atmosferă, în ultimii 50 de ani și creşterii temperaturii la suprafaţă în zona arctică cu 2 grade Celsius mai mult decât în alte părţi. Gheaţa arctică scade cu 13,4% la fiecare 10 ani, începând cu 1981. Eurodeputaţii avertizează că acest lucru afectează nu doar regiunea respectivă, ci şi ecosistemele din întreaga lume, cauzând creşeterea nivelului global al mării, de exemplu.
Pentru că rezervele de gaz şi de petrol din regiunea arctică ar putea reprezenta 25% din totalul resurselor naturale ale lumii, raportul pune accentul pe competiţia tot mai mare pentru accesul la zona arctică şi resursele naturale ale acesteia.
Eurodeputaţii au adus în discuţie ideea de „mărire a numărului forţelor militare ruseşti în regiune, construirea şi redeschiderea bazelor şi crearea unui district militar arctic al Rusiei”, insistând pe necesitatea evitării militarizării regiunii arctice.
Raportul cere UE să îşi asume un rol important în punerea efectivă în aplicare a convenţiilor internaţionale, cum ar fi Acordul de la Paris.
Pentru viitor, trebuie să rămânem foarte clar în acord cu dreptul internaţional, în ceea ce priveşte, de altfel, şi regiunea arctică. Pentru că aceasta este singura modalitate de a evita creşterea tensiunilor în zonă, din cauza intensificării unui interes economic şi a concurenţei”, a declarat co-raportorul Urmas Paet.
Rezoluția va fi votată în plen pe 2 martie.
