Deputații din comisia pentru mediu și echilibru ecologic și comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au votat astăzi pentru respingerea cererii de reexaminare din partea președintelui Klaus Iohannis care a retrimis Codul Silvic pe motiv că limitează activitatea operatorilor economici și creează premisa unui tratament discriminatoriu. Cu 35 de voturi împotriva cererii și 21 de voturi pentru, deputații au trimis Codul Silvic în plenul Camerei Deputaților spre votare în aceeași formă în care a fost adoptat inițial.
Președintele Klaus Iohannis a retrimis Codul Silvic adoptat de Camera Deputaților în Parlament din cauza a patru articole din lege. Dintre acestea, prevederea de limitare la 30% a prelucrării unei specii de lemn de către un operator economic a stârnit cele mai mari dezbateri. Compania Schweighofer Holzindustrie, cel mai mare procesator de rășinoase din țară, a făcut presiuni pentru scoaterea plafonării din lege, iar Consiliul Concurenței a trimis un comunicat prin care susține obiecțiile președintelui Iohannis. “Menținerea unei limitări la achiziția de masă lemnoasă ar putea reprezenta o încălcare a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene în ceea ce privește libera circulație a mărfurilor, ce poate avea ca posibilă consecință declanșarea procedurii de infringement împotriva României”, se arată în comunicatul de presă al Consiliului Concurenței. Pe de altă parte, mai mulți deputați și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale de protecție a mediului au arătat că limitarea de 30% este în acord cu Constituția și cu obiectivele europene.
“Așa cum a fost definită prin strategia Uniunii Europene, pădurea are un rol economic, ecologic și social. În Constituția României, avem un articol special despre ce trebuie să facă statul roman, ce trebuie să apere statul roman și printre altele se vorbește despre o politică națională în acest sens. Prin strategia UE 2035 se prevede exploatarea și prelucrarea locală a pădurii, exact pentru că se vede rolul social și ecologic, nu doar cel economic”, explică Doina Pană, fost ministru al mediului, motivele pentru care limitarea de 30% este justificată.
Într-un punct de vedere solicitat de Greenpeace, avocatul Andrei Talamba explică faptul că limitarea de 30% este legală și justificată.
În ce privește atribuțiile Consiliul Concurenței, ca organ de specialitate la care se face trimitere în propunerea de reexaminare trimisă de Administrația Prezidențială în legătură cu modificările Codului silvic, acesta poate opera cu privire la actele emise de autoritățile și instituțiile administrației publice centrale sau locale, în măsura în care acestea, prin deciziile emise sau prin reglementările adoptate, intervin în operațiuni de piață, influențând direct sau indirect concurența, cu excepția situațiilor când asemenea măsuri sunt luate în aplicarea altor legi sau pentru apărarea unui interes public major. Astfel, consider că situația reglementării prin lege organică a pragului de 30% excede competenței Consiliului, cu atât mai mult cu cât are ca scop protejarea pădurilor, obiectiv ce privește în mod evident un interes public major. În legătură cu cadrul normativ general aplicabil la nivel european, prevederile art. 101 – 109 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (capitolul denumit „Reguli de concurență”) nu prevăd interdicția de a limita prin lege expunerea pe piața interna a unui operator economic, atâta timp cât are la bază un interes legitim, iar o astfel de interdicție se aplică în mod nediscriminatoriu. În ce privește Regulamentului 1/2002, privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 (n.n. art. 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene), acesta nu împiedică statele membre să aplice pe teritoriul lor o legislație națională care protejează alte interese legitime, cu condiția ca această legislație să fie compatibilă cu principiile generale și cu alte dispoziții ale dreptului european”, spune Andrei Talamba.
Carmen Moldovan, președinta comisiei pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților, s-a declarat mulțumită de rezultatul votului. “Este un Cod Silvic care într-adevăr oprește, nu în totalitate, nu se face primăvară cu o floare, dar oprește furtul de lemne și sparge un monopol. Nu comentez în niciun fel (cererea de eliminare a limitării la 30%, n.r.), sunt convinsă că sunt diverse interese, nu mă interesează, nu intru în astfel de speculații, parlamentarii sunt liberi să-și susțină punctele de vedere ale lor sau ale altora”, a declarat Carmen Moldovan, pentru Green Report.
La rândul lui, Constantin Tobescu, vicepreședintele Nostra Silva, Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România, a salutat păstrarea plafonului de 30% pentru exploatarea unei specii de lemn. “Principiile la nivelul Europei spun că legile concurenței care afectează piața trebuie judecate după legislațIa europeană. Noi vorbim de o piață națională, cum să vorbim de nediscriminarea unui agent economic care are deja 50% din piață. Ar trebui să vorbim despre cum să nu-i discriminăm pe toți ceilalți 99% dintre agenții economici și cum să nu discriminăm industria mobilei. Ideea concurenței pe piața lemnului este o problemă națională, lemnul este o resursă națională care trebuie gestionată în beneficiul comunităților locale, trebuie să ținem cont că dezvoltarea excesivă a capacităților de prelucrare are impact asupra tăierilor ilegale. Prețurile și capacitatea de prelucrare a industriei lemnului sunt la limita de sustenabilitate a pădurilor și este și o măsură de reducere a presiunii pe resursă, deci pe combatere a tăierilor ilegale”, spune Constantin Tobescu.
Liviu Mihaiu, președintele Asociației Salvați Delta, a atras atenția că “există riscul ca monopolul pe rășinoase să ajungă la 90%, ceea ce Consiliul Concurenței nu a vrut să ia în seamă. Când ai un monopol de 90% pe rășinoase e clar că vei rămâne fără ele în următorii 5-10 ani. Intenția noastră este protecționistă și de dezvoltare durabilă. Ne interesează românul și pădurea lui”. “Ungaria și Ucraina au interzis exportul de rășinoase. Acest export se îndrepta către întreprinderile care prelucrează masiv. Presiunea va fi pe fondul forestier românesc de rășinoase care nu poate asigura capacitatea de producție a acestor societăți. Au o capacitate foarte mare și pun în pericol regenerarea pădurilor”, a spus, de asemenea, Dan Trifu, vicepreședintele Eco-Civica.
Exploatarea a 3 mc de lemn din pădurile fără amenajamente încurajează tăierile sau îi ajută pe micii proprietari?
Reprezentanții societății civile au fost prezenți astăzi în cadrul ședinței comune a comisiilor parlamentare, dar nu au primit cuvântul din partea deputaților. Ei au adus lista cu cele peste 18.000 de semnături strânse deja pe platforma online de campaigning de-clic.ro. Semnăturile reprezintă oamenii care solicit Camerei Deputaților să nu cedeze presiunilor din partea companiilor Holzindustrie Schweighofer, Kronospan și Egger care domină piața românească la achiziția de material lemnos. Alex Găvan, unul dintre activiștii care susțin cauza pădurilor din România, a mers astăzi la Palatul Parlamentului pentru a înmâna semnăturile strânse. Nu a apucat, însă, să transmită mesajul pentru deputați care au încheiat ședința fără a consulta societatea civilă.
Imaginați-vă că sunteți într-o pădure, pe munte. Cât puteți cuprinde cu ochii, pe sute de metri diferență de nivel, din vale și până în golul alpin, toți copacii de pe versanți întregi, fără excepție, sunt tăiați până la ultimul și sute de drumuri forestiere transformă totul într-un peisaj de șantier. Alături este copilul dumneavoastră pe care îl țineți de mână. Vă întreabă de ce se întâmplă lucrurile astea și vă gândiți să îi dați un răspuns. Care ar fi acela? Luați-vă o clipă de răgaz și gândiți-vă la lucrul ăsta”, suna mesajul lui Alex.
Prevederea din noul Cod Silvic care permite micilor proprietari să exploateze 3 mc din pădurea lor de până în 10 hectare fără amenajament silvic a împărțit, de asemenea, politicienii și ecologiștii în două tabere. Codul Silvic aflat în vigoare prevede constituirea amenajamentelor silvice pentru suprafețe de pădure de peste 100 de hectare, ceea ce îi lasă pe micii proprietari în afara legii și fără posibilitatea de a exploata propriile păduri, acest lucru încurajându-i să fure din pădurile lor, spun susținătorii prevederii din noul Cod Silvic care permite micilor proprietari să facă doar un contract cu un ocol silvic prin care să li se dea voie să exploateze 3 mc de lemn. Pentru a-și face amenajament, proprietarii ar trebui să se asocieze pentru a ajunge la o suprafață de 100 de hectare. Reprezentanții organizațiilor de mediu spun că e nevoie de susținerea statului pentru realizarea amenajamentelor și nu sunt de acord cu exploatarea lemnului în afara acestor amenajamente.
“Nu poți să-i strângi pe proprietari, să-i obligi să se constituie în asociații în așa fel încât să facă un amenajament silvic pentru că vorbim de suprafețe mici de pădure. Până acum statul a avut o atitudine abuzivă față de aceștia, ei aveau doar dreptul de a igieniza și de a face lucrări de întreținere, dar uzufructul nu-l aveau. În momentul acesta am reglementat lucrurile în așa fel încât să poată recolta 3mc de lemn”, explică Carmen Moldovan.
“Amenajament nu se poate face decât dacă suprafața e de minim 100 ha, noi vorbim de micii proprietari. Ei s-ar putea asocia dacă ar fi proprietățile una lângă alta. Dar când vorbim de cele 500.000 de hectare neadministrate, vorbim de proprietăți disparate care nu pot face amenajamente împreună. Din 2008 de când există Codul Silvic acești proprietari n-au putut beneficia de lemn decât illegal, furându-l. Noi nu putem să ne facem că nu vedem și să rămânem cu aceeași absurditate. Am dat un search să vedem ce se întâmplă în Uniunea Europeană, unde se întâmplă la fel din aceleași motive. Ei folosesc niște ghiduri de bune practici. Cu articolul cu care am venit punem în legalitate (proprietarii, n.r.)”, spune Doina Pană, fost ministru al mediului.
“Administrarea unui hectar de pădure se face cu 10-15 euro, iar noi nu ne permitem să administrăm 500.000 de hectare rămase? E clar că aceste hectare vor fi tăiate că nu vrem să luăm o măsură minimă din partea statului, iar acești proprietari să intre în rândul lumii prin amenajamente”, spune Dan Trifu, vicepreședintele Eco-Civica.
Nostra Silva, însă, este de acord cu măsura propusă în noul Cod Silvic. “E o prevedere care ne ajută să rezolvăm problema celor 500.000 de hectare de păduri neadministrate pentru că acești proprietari pentru care pădurea e sursă de lemn de foc, de lemn de subzistență, acești proprietari sunt lipsiți de dreptul lor de proprietate de 20 de ani, statul trebuia să facă amenajamente, să asigure paza, nu a făcut nimic. Prin Codul Silvic această prevedere se rezolvă o problemă mare a acestor păduri neadministrate, iar proprietarii vor putea să meargă să-și facă un contract cu un Ocol Silvic, să intre în legalitate și aceste păduri să nu mai fie supuse furtului. Aș mai spune că creșterea pe un hectar de pădure este de 5-6-7 mc pe an, 3mc reprezintă jumătate din creșterea pădurii, e o măsură de bun simț”, spune vicepreședintele federației.
Comisiile întrunite vor redacta un raport pe fond după acest vot și îl vor trimite în plenul Camerei Deputaților unde va fi supus la vot. Între timp, societatea civilă se pregătește de un nou protest în stradă față de tăierile ilegale de păduri pe 16 mai, în toată țara.
Puteți citi și:
Codru-i frate cu poporul, nu cu drujba și toporul. Mii de oameni au ieșit în stradă pentru păduri
Mii de oameni au semnat deja petiția pentru salvarea pădurilor
Cel mai mare protest față de tăierile abuzive de copaci, sâmbătă în toată țara
Codul Silvic a fost adoptat după șapte ani și aduce limite pentru exploatările de lemn
Un dosar penal în primele trei luni de funcționare a Radarului Pădurii
