Rezervația Biosferei Delta Dunării va beneficia, prin noul Plan de management aflat în dezbatere publică, de măsuri complexe pentru protejarea biodiversității și susținerea comunităților locale: pășunatul, turismul și colectarea deșeurilor vor fi reglementate, infrastructura costieră va fi monitorizată prin studii științifice, iar activitățile umane vor fi adaptate habitatelor sensibile.
Se vor înființa centre pentru fauna rănită și pentru cercetarea bolilor, pescarii vor primi sprijin economic și vor putea vinde direct și legal pește, iar pescuitul speciilor protejate precum sturionii va fi interzis. Turismul durabil va fi promovat printr-o aplicație mobilă și campanii naționale și europene, inclusiv prin numirea unui ambasador al Deltei la Bruxelles.
Reprezentanții WWF au spus pentru Green Report că Planul de management al Deltei Dunării este foarte important pentru a înțelege cât de complexă și sensibilă este natura din zonă. Acest plan arată ce știm acum despre plantele și animalele din Deltă, dar și cât de important este ca oamenii din comunitățile locale să aibă o legătură echilibrată cu resursele naturale. WWF spune că autoritățile trebuie să ia măsuri care să ajute și natura, și oamenii care trăiesc acolo, astfel încât Delta să poată susține în continuare viața și economia zonei.
”Cazul de la Mahmudia, în care au fost renaturate peste 2000 ha de terenuri agricole și care este susținut de peste 97% dintre localnici, este un model care poate fi adaptat și aplicat pe întreg spațiul Deltei, atât în beneficiul comunitatăților locale, susținute de Consiliul Județean, primării, consilii locale cât și al naturii, susținute de ARBDD și de Ministerul Mediului. Știm că astfel de modele sunt susținute de peste 90% dintre locuitorii comunității din Murighiol, Chilia, conform rezultatelor unor sondaje de opinie realizate în 2023 de către WWF”, ne-a declarat Camelia Ionescu, managerul departamentului Ape, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură)
”E important să susținem deopotrivă natura și oamenii care trăiesc aici. E important ca un bun management al resurselor să implice și păstrarea valorilor comunităților de pescari. Un bun exemplu este programul WWF destinat să readucă mândria pescarilor, prin recunoașterea socială a celor ce raportează capturile accidentale de sturioni. Este un program bine primit de pescari, care ne dovedește că acțiunile de conservare au nevoie să fie susținute de acțini în favoarea comunităților locale”, afirmat, la rândul ei, Cristina Munteanu, Coordonator Național – sturioni, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură)
-
Pășunatul, turismul și deșeurile: Se reglementează pășunatul, camparea și gestionarea deșeurilor pentru a proteja habitatele sensibile și plajele din Deltă.
-
Infrastructură și avizare: Se propun studii pentru protecția costieră, consultarea comunităților la avizarea proiectelor și diversificarea surselor de finanțare.
-
Control și centre specializate: Se întărește paza Deltei și se creează centre pentru reabilitarea faunei și cercetarea bolilor emergente.
-
Sprijin pentru pescari: Se reduc impozitele și se compensează pierderile pescarilor, iar vânzarea directă de pește este legalizată și fiscalizată.
-
Protejarea sturionilor și scrumbiei: Pescuitul speciilor valoroase este interzis complet, iar popularea Dunării cu sturioni marcați continuă.
-
Turism durabil și promovare: Se lansează o aplicație pentru vizitatori, se extinde sezonul turistic la 9 luni, se promovează Delta în UE și România, inclusiv prin numirea unui ambasador la Bruxelles.
Gestionarea activităților umane pentru protejarea habitatelor din Deltă
Pășunatul în habitatele sensibile ale Deltei Dunării va fi reglementat strict pentru a proteja speciile de plante și animale. Se stabilesc perioade clare pentru desfășurarea acestei activități: de la 15 aprilie pentru oi și capre și de la 1 mai pentru vite și cai, până la 15 octombrie, respectiv 1 noiembrie. Pășunatul trebuie adaptat capacității terenului, evitând atât supraaglomerarea, cât și abandonul, și păstrând ritmul tradițional de utilizare. Specialiștii vor efectua periodic evaluări pentru a verifica starea habitatelor. Pentru protejarea zonelor de plajă și a habitatelor costiere, se interzice nivelarea dunelor de nisip pentru amenajări turistice necontrolate. Plajele vor fi delimitate, curățate conform unor reguli clare, iar vizitatorii vor fi informați prin panouri și campanii adresate turiștilor și comunităților locale. Monitorizarea va fi anuală în zonele aglomerate și o dată la trei ani în cele mai puțin frecventate. În plus, camparea și depozitarea deșeurilor vor fi reglementate ferm, iar autoritățile vor avea un rol activ în supraveghere și sancționare, pentru a proteja ecosistemele fragile.
Infrastructură de protecție și colaborare științifică
Pentru a limita impactul eroziunii costiere, se va realiza un studiu amplu care va analiza efectele valurilor, schimbărilor climatice și caracteristicile necesare ale nisipului pentru reabilitarea plajelor. Printre soluțiile propuse se numără înnisiparea dinspre mare spre uscat și construirea de recifuri artificiale sau diguri. În același timp, se propune revizuirea modului în care Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării acordă avize, stabilindu-se că aprobarea proiectelor se va face doar după consultarea comunităților locale și pe baza avizelor științifice emise de institute de cercetare acreditate. Pentru eficientizarea protejării sitului, este necesară extinderea echipei care atrage fonduri din surse naționale și internaționale și diversificarea veniturilor proprii – prin campanii de strângere de fonduri, direcționarea a 2% din impozitul pe venit, ajustarea taxelor pentru avize și acces și implicarea companiilor în sprijinul ariilor protejate, inclusiv prin custodie onorifică.
Sprijin pentru comunitățile locale și implicarea pescarilor
Pentru susținerea comunităților de pescari din Delta Dunării, în special în perioadele de prohibiție prelungită cauzate de schimbările climatice sau de scăderea populațiilor piscicole, se propune reducerea impozitului pentru pescarii autorizați (PFA) de la 44% la 22%, proporțional cu capturile anterioare și gradul de acoperire al cotei. Se recomandă ajustarea anuală a duratei prohibiției, chiar dacă este nevoie de extinderea acesteia cu una-două săptămâni pentru a proteja eficient speciile. Se propune și ca pescarii să fie compensați pentru pierderile suferite, similar sprijinului acordat agricultorilor în caz de secetă. Participarea lor la proiecte de conservare, cum ar fi repopularea cu reproducători, poate fi încurajată prin recompense financiare. Totodată, se dorește reglementarea vânzării directe și fiscalizate a peștelui către persoane fizice sau juridice, în spații amenajate și cu respectarea obligațiilor legale (factură, POS). Această măsură va sprijini economia locală, va reduce vânzările „la negru” și va oferi pensiunilor acces la pește proaspăt, legal și local.
Turism responsabil, digitalizare și acțiuni de promovare
Pentru a promova turismul durabil și accesul responsabil în Deltă, se propune dezvoltarea unei aplicații mobile gratuite, asemănătoare cu „Waze”, care să ofere vizitatorilor informații despre traseele permise, zonele interzise (coloniile de păsări, ariile strict protejate), limitele de viteză pentru ambarcațiuni și obiectivele turistice. Se dorește extinderea sezonului turistic la cel puțin nouă luni pe an și promovarea turismului lent, cu sejururi mai lungi. În acest context, proprietarii de terenuri și clădiri care desfășoară activități turistice maximum 270 de zile pe an vor beneficia de o reducere cu 50% a impozitului. Se vor desfășura campanii de promovare la nivel național și european, inclusiv prin numirea unui ambasador al Deltei la Bruxelles și implicarea unor personalități internaționale. Vor fi elaborate ghiduri de bune practici pentru activitățile agricole, piscicole, turistice sau silvice. Toate acțiunile de comunicare și educație vor fi evaluate după cinci ani pentru a le măsura eficiența și a ajusta strategiile viitoare.
Dotări moderne și infrastructură pentru reabilitarea faunei
Pentru îmbunătățirea supravegherii și controlului, este necesară angajarea de personal dedicat și echiparea acestuia cu mijloace moderne: mașini 4×4, bărci cu motor, binocluri, drone și sisteme informatice care să faciliteze colaborarea între instituțiile cu atribuții în teritoriu. Se va construi un centru de reabilitare pentru animale sălbatice rănite sau bolnave, inclusiv specii rare, care va contribui și la educația publicului prin activități de informare. De asemenea, se va înființa un centru avansat de cercetare dedicat bolilor emergente, zoonozelor și sănătății mediului. Acesta va analiza legătura dintre factorii de mediu și bolile care pot afecta atât fauna sălbatică, cât și animalele domestice și oamenii. Aflat într-o zonă de migrație intensă, acest centru va ajuta autoritățile să prevină răspândirea bolilor infecțioase și va îmbunătăți deciziile legate de sănătatea publică și de protecția ecosistemelor.
Conservarea speciilor valoroase și a resurselor piscicole
Pentru protejarea sturionilor – morun, nisetru și păstrugă – se menține interdicția totală a pescuitului în zona marină a Deltei Dunării, pe tot parcursul anului. Singura excepție o reprezintă cercetările științifice, în cadrul cărora exemplarele capturate trebuie eliberate imediat și în stare viabilă. Pescarii sunt obligați să raporteze toate capturile accidentale și să elibereze peștii, indiferent de starea lor. De asemenea, se interzice complet pescuitul scrumbiei de Dunăre (Alosa immaculata) în fața gurilor de vărsare ale fluviului, pe o zonă de 5 km în larg și pe un coridor lat de 2 km de-a lungul brațelor Sfântu Gheorghe și Sulina, iar în fața brațului Chilia – pe o zonă care se extinde 1 km spre sud și până la apele teritoriale spre nord. În paralel, se propune continuarea programului de populare a Dunării cu pui de sturioni marcați individual, măsură parte a unei strategii regionale sprijinite de legislația românească și de convențiile internaționale.
Delta Dunării: între capcane invizibile și măsuri de salvare
-
Liniile electrice și focul necontrolat pun în pericol păsările; se propun cabluri subterane și reguli stricte pentru incendieri.
-
Se interzice muniția cu plumb, care otrăvește păsările; se recomandă alternative netoxice.
-
Se instalează cuiburi artificiale și suporturi pentru păsări răpitoare; se înființează un centru de reabilitare.
În Delta Dunării, liniile electrice aeriene, în special cele de înaltă tensiune, pun în pericol păsările, afectează peisajul și pot avea impact asupra sănătății umane. Se recomandă înlocuirea acestor linii cu cabluri subterane sau, acolo unde nu este posibil, utilizarea unor cabluri vizibile ori semne speciale pentru a preveni coliziunile. Totodată, păsările pot fi afectate de boli favorizate de schimbările climatice și degradarea habitatelor, cum este gripa aviară care a dus la moartea pelicanilor creți. Este necesară monitorizarea sănătății păsărilor și a prezenței substanțelor toxice precum pesticidele, metalele grele și microplasticele aduse de poluarea agricolă sau fluvială.
Printre măsurile esențiale se numără interzicerea muniției cu plumb, realizarea unui studiu privind pericolul uneltelor de pescuit pentru păsări și limitarea incendiilor în zonele cu stuf. Arderea stufului mai mult de doi ani la rând reduce drastic populațiile de nevertebrate și afectează păsările insectivore. Se recomandă promovarea agriculturii ecologice în Situl de Importanță Avifaunistică Delta Dunării și Complexul Razim–Sinoe, folosind metode precum rotația culturilor, compostul și combaterea naturală a dăunătorilor, fără organisme modificate genetic, în funcție de resursele disponibile.
Se propune înființarea unui centru de reabilitare pentru păsările sălbatice rănite, otrăvite sau bolnave, mai ales pentru speciile rare. Pentru sprijinirea șoimului dunărean (Falco cherrug) vor fi instalate 400 de cuiburi artificiale, iar monitorizarea va include camere video și foto, eventual cu dispozitive prin satelit. Pentru controlul rozătoarelor în agricultură, se vor monta suporturi în formă de „T” pentru păsări răpitoare, o soluție naturală care înlocuiește utilizarea otrăvurilor și nu afectează ecosistemul.
Pentru protejarea zonelor de cuibărit și odihnă ale păsărilor, se impune limitarea construcțiilor în afara localităților și interzicerea extinderii intravilanului în absența unui interes strategic. Se vor amenaja platforme artificiale pentru cuibăritul păsărilor acvatice, între august și decembrie, cu inspecții anuale. Este necesară elaborarea unui model hidraulic al Deltei pentru a evalua impactul modificărilor climatice și al intervențiilor umane asupra surselor de hrană și habitatelor. Arderea controlată a stufului va trebui strict reglementată pentru a proteja speciile în sezonul de reproducere.
În fine, se propune reglementarea prezenței câinilor și pisicilor în afara localităților pentru a preveni atacurile asupra faunei sălbatice. Câinii fără stăpân vor fi sterilizați și duși în adăposturi, iar pentru cei de pază se vor aplica reguli clare. Sunt necesare metode non-violente pentru îndepărtarea pisicilor hoinare care afectează populațiile de specii protejate. Pentru sprijinirea popândăilor și dihorilor de stepă, se propune acordarea de subvenții fermierilor care păstrează miriștile peste iarnă, permițând pășunatul tradițional în zonele unde aceste specii trăiesc.
