Potrivit celor mai recente studii, declinul populațiilor de albine ar putea însemna că, la nivel global, polenizarea a 75% din culturile agricole ar trebui făcută prin alte metode. Specialiștii au fost de acord că monitorizarea pe scară largă a albinelor ar putea furniza soluții pentru o mai bună gestionare a problemei, însă supravegherea albinelor este costisitoare și dificilă. Cu toate acestea, cinci cercetători de la Universitatea din Missouri au găsit o rezolvare. Ei au creat un sistem de monitorizare audio, montând microfoane de mici dimensiuni pe teren, pentru a analiza sunetul produs de albine și activitatea acestora. Cercetarea științifică a fost publicată în revista Plos One. Potrivit cercetătorilor americani, fermierii sau apicultorii ar putea folosi tehnologia pentru a monitoriza procesul de polenizare și pentru a crește producția de hrană.
Într-un raport al Greenpeace din 2013, se estimează că beneficiile economice globale datorate polenizării se ridică la aproximativ 265 miliarde de euro. Suma reprezintă valoarea culturilor care depind de polenizarea naturală. Specialiștii argumentează că aceasta nu este cu adevărat valoarea reală, pentru că „ignoră faptul că dacă polenizarea naturală ar dispărea, ar fi aproape imposibil de înlocuit”. Ceea ce înseamnă, susțin aceștia, că valoarea economică a albinelor este mult mai mare.
„Fără îndoială, cele mai nutritive și interesante alimente din dieta noastră – inclusiv multe fructe și legume esențiale împreună cu unele culturi folosite ca și nutreț în producția de carne și lactate– ar fi grav afectate de scăderea numărului de insecte polenizatoare. Ar avea de suferit în special producțiile de mere, căpșuni, roșii și migdale”, se arată în raport.
Cum funcționează metoda dezvoltată de cercetători
La început, specialiștii au analizat în laborator frecvențele caracteristice fiecărui tip de albină. După aceea, au montat microfoane de mici dimensiuni pe teren și au colectat datele din trei locații de pe Muntele Pennsylvania (Colorado). Folosind informațiile culese de pe teren despre activitatea albinelor, ei au dezvoltat algoritmi pentru a identifica și a cuantifica sunetul albinelor din fiecare locație. Mai apoi, au suprapus aceste date peste monitorizările video pe care echipa le-a făcut în aceleași locații.
„Cauzele pentru care insectele polenizatoare sunt în declin sunt complexe și includ dispariția speciilor de flori, dispariția habitatelor, schimbările climatice, expunerea albinelor la pesticide și la dăunători. Așadar, să reușești să identifici factorii principali care provoacă toate aceste aspecte rămâne o provocare. De mai bine de 100 de ani, oamenii de știință au folosit vibrațiile sonice pentru a monitoriza populații de păsări, lilieci, broaște sau insecte. Noi am vrut să vedem dacă programele audio de monitorizare la distanță au potențial în cazul albinelor”, a declarat Candace Galen, profesor de la Universitatea din Missouri.
În plus, ei susțin că înregistrările semnăturilor acustice ale albinelor le oferă indicii despre activitatea și despre polenizarea acestora. Totodată, fermierii ar putea să folosească aceleași metode pentru a monitoriza procesul de polenizare a culturilor agricole.
În prezent, folosind aceiași algoritmi, cercetătorii lucrează la o aplicație pentru smartphone care să poată înregistra atât zgomotul produs de activitatea albinelor, cât și să poată să documenteze această activitate cu ajutorul camerei foto.
