Decizie istorică. UE permite lactatelor vegetale să folosească termeni ca „lapte”, „unt”

Firmele producătoare de lactate alternative vegetale pot folosi în denumire termeni precum „lapte”, „unt”, „brânză” și „iaurt”, în urma unei decizii a Uniunii Europene.

Decizia reflectă consensul științific susținut public de IPCC, FAO, OMS și Comisia EAT-Lancet, ale căror recomandări sunt unanime cu privire la necesitatea urgentă de a trece la diete pe bază de plante.

„Aceasta este o victorie a bunului simț. Cetățenii, industria și experții s-au exprimat și UE a
ascultat. Ar fi absurd să se cenzureze produsele pe bază de plante și în același timp să li se
spună consumatorilor să treacă la o dietă pe bază de plante. Imaginați-vă cenzurarea mașinilor electrice sau a hârtiei reciclate. Salutăm claritatea de viziune a UE manifestată în condiții de presiune imensă din partea unor interese nesăbuite asupra mediului, a declarat Jasmijn de Boo, vicepreședinte, ProVeg International.

Parlamentul European, Consiliul European și Comisia Europeană au respins Amendamentul
171, proiectul legislativ avansat de către Comisia AGRI a Parlamentului European și care urmărea să impună noi restricții asupra alimentelor pe bază de plante.

Aproape jumătate de million de consumatori care au semnat o petiție lansată de ProVeg Internațional. Demersurilor ProVeg s-au alăturat ONG-uri importante, inclusiv Greenpeace, WWF și Greta Thunberg, companii producătoare de alimente pe bază de plante precum Upfield, Oatly, Nestle și Alpro.

„Există un consens larg între autoritățile alimentare, de dietă și nutrițe și organizațiile
internaționale, atât din motive de sănătate, cât și de mediu, alimentația noastră ar trebui să includă din ce în ce mai multe produse pe bază de plante și din ce în ce mai puține produse animale”, a declarat reprezentantul Confederației Consumatorilor și Utilizatorilor.

Pactul Ecologic European și ghidul său de aplicare a sustenabilității alimentare „De la Fermă la furculiță”, reprezintă prioritățile climatice progresiste ale Europei. Cu toate acestea, Amendamentul 171 a contrazis în mod direct obiectivele europene pentru sustenabilitate, facilitând un lobby irațional împotriva mediului din partea industriilor de carne și lactate.

„Este rușinos că acest amendament a ajuns să fie discutat, în primul rând. În acest moment, nu putem recupera timpul prețios pierdut încercând să găsim un compromis cu privire la acest amendament fără sens, dar putem fi foarte multumiți că negociatorii și-au revenit în cele din urmă și au decis să renunțe. Industria produselor pe bază de plante joacă un rol vital în sustenabilitatea mediului, sănătății umane și bunăstării animalelor, iar UE trebuie să-i susțină creșterea, nu să o oprească”, a afirmat europarlamentarul Francisco Guerreiro.

Ce presupunea Amendamentul 171

Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul de Miniștri au început negocierile
trialogului, care acoperă subiecte din cadrul Organizării Comune a Piețelor Produselor Agricole (OCP), la 21 aprilie. Negocierile legate de Politica Agricolă Comună și OCP au început în noiembrie 2020, amendamentul 171 fiind anunțat la scurt timp după angajamentul public de a reduce emisiile gazelor cu efect de seră cu 55% până în 2030.

Amendamentul nu a fost supus procesului normal de control public printr-o evaluare a impactului sau consultării deschise, ceea ce a determinat nemulțumirea din partea consumatorilor și a industriei produselor vegetale. Amendamentul ar fi afectat doar acest sector.

Implicațiile Amendamentului 171 ar fi presupus interzicerea următoarelor aspecte:

1. Folosirea pentru laptele vegetal a formatelor de ambalare cunoscute, cum ar fi cutia de
   carton, sau blocarea pachetelor de margarină pe bază de plante.
2. Prezentările vizuale ale alimentelor pe bază de plante, dacă ar putea fi considerate că „evocă” sau „imită” lactatele – de exemplu, o imagine a unui vârtej lăptos pe un pachetde băutură de ovăz.
3. Afirmațiile științifice care compară alimentele pe bază de plante cu produsele lactate, deexemplu, „jumătate din emisiile de carbon rezultate din producția untului din lapte”, în toate comunicăriile, inclusiv în mediile digitale și sociale.
4. Informații esențiale despre alergeni, cum ar fi „nu conține lapte;”
5. Termeni descriptivi utili, cum ar fi „cremos”, „untos”, „utilizare ca smântână de gătit” sau „alternativă vegană la iaurt”.