România incinerează, în medie, 1,5 milioane tone de deșeuri cu scopul de a recupera energie, ceea ce înseamnă 75 de kilograme pe cap de locuitor, de peste 2 ori și jumătate mai puțin decât media UE-28, care se situează la 195 kilograme pe cap de locuitor, arată un raport privind gestionarea deșeurilor municipale în România, publicat în cadrul campaniei „Generation Awake”, de către Agenția Europeană de Mediu.
Situația este dată de faptul că în România nu există centrale care să transforme energia din incinerarea deșeurilor în energie electrică sau termică. Recuperarea energiei din incinerarea deșeurilor este întâlnită doar în cazul câtorva fabrici de ciment deținute de Holcim, Lafarge și Carpatcement care folosesc deșeurile în procesul de coprocesare ca și combustibil alternativ, sau al altor societăți comerciale care au avize de incinerare/coincinerare a deșeurilor proprii (Chimcomplex SA, Antibiotice SA, Kober SRL, Oltchim SA, Stemar SRL, Vrancart SA, Imprimeria Națională, Chimester BV SA).
De exemplu, în cuptoarele pentru producerea cimentului materia primă este uscată și încălzită până la 400 grade Celsius. După această etapă, temperaturile sunt ridicate la peste 1.200 grade Celsius. Datorită temperaturilor înalte din cuptorul de ciment conținutul organic al deșeurilor este distrus. La fabrica de ciment a Holcim de la Aleșd, județul Bihor, căldura din cuptorul rotativ este transformată, printr-un proces mecanic care are la bază turbina pe aburi, în energie electrică asigurând astfel 15% din cantitatea necesară în procesul de producție.
Incinerarea deșeurilor pentru a produce electricitate, apă caldă sau pentru încălzirea clădirilor reprezintă o practică larg întâlnită în țările dezvoltate, folosite de mai multe municipalități. În România, deși au existat planuri de a ridica diferite astfel de centrale, acestea nu s-au realizat. Cel mai recent caz este cel de la Timișoara. În decembrie 2013, la sediul primăriei s-a semnat contractul de proiectare și execuție a centralei de ardere a deșeurilor combustibile (energetice), în valoare de 66 de milioane de euro, cu TVA. Durata de proiectare și execuție a fost anunțată pentru 24 de luni de la data validării contractului. La mai bine de un an de la semnarea contractului, lucrările încă nu au început.
De asemenea, există atât în România cât și la nivel european un curent contra recuperării energiei din deșeuri. Contestatarii susțin că distrugerea prin ardere a acestor materiale creează o cerere pentru alte „deșeuri” încurajând mineritul și exploatarea resurselor primare, iar tehnologia actuală este departe de a elimina poluarea și de a reutiliza eficient energia produsă prin ardere. Se estimează că filtrele rețin numai până la 30% din cantitatea de particule foarte fine, mai mici de 2,5 microni sau nanoparticule care rezultă din procesele de incinerare a deșeurilor. În total, în România sunt valabile 28 de avize acordate pentru incinerarea deșeurilor.
Citește și
Incinerarea deșeurilor, soluție sau pericol pentru mediu?
Supracapacitatea de incinerare ameninta reciclarea in Europa
