Daciana Sârbu, vicepreședintă a Comisiei de Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară (ENVI) din Parlamentul European, continuă să promoveze un stil de viață sănătos, consumul de alimente ecologice și să sprijine producătorii bio din România.
Introducerea unui cod CAEN european pentru cerealele și legumele bio, aplicarea TVA ”verde” sau interesul pe care însuși Prințul Charles al Marii Britanii îl acordă sectorului agricol bio, autohton, sunt doar câteva dintre temele abordate în interviul pe care vicepreședinta ENVI l-a acordat Green Report.
România are în față un frumos viitor bio, apreciază presa europeană.
În opinia dvs., ce ar trebui să facem, ca să intrăm în topul european al agricultorilor bio?
Cred că, în acest moment, producătorii români au nevoie să fie încurajați să pătrundă pe piață, ca să poată ajunge mai ușor la consumatori. Astăzi, producem mai ales materii prime care se întorc în țara procesate, la prețuri foarte mari, de unde și percepția că „bio” înseamnă „foarte scump”. Aici, un rol foarte important trebuie să fie jucat și de marile centre comerciale, care trebuie să înțeleagă că e și în interesul lor să promoveze roșii, miere sau vinuri bio românești. În acest fel pot veni în întâmpinarea propriilor consumatori, din ce în ce mai interesați de acest tip de alimente, dar ținuți la distanță de prețul celor de import. M-am bucurat că am reușit, împreună cu fostul ambasador al Franței la București, domnul Philippe Gustin, să convingem o mare rețea franceză de supermarketuri să găzduiască un colț ecologic autohton. Din ce am înțeles, produsele au un mare succes de vânzare și rețeaua e acum interesată să le comercializeze și în alte țări.
Ați discutat despre agricultura bio cu Prințul Charles.
Cum apreciază Alteța Sa dezvoltarea acestui sector în țara noastră?
În primul rând, trebuie să spun că este foarte interesat și dornic să fie la curent cu tot ce se întâmplă în materie de agricultură ecologică în România. Nu a fost prima noastră discuție pe subiect, am mai purtat un dialog foarte constructiv în mai 2013, la un eveniment dedicat fermelor ecologice, desfășurat în Germania, sub patronajul său. Acum, la începutul lunii iunie, am avut, într-adevăr, o discuție foarte plăcută despre promovarea României și zonele foarte frumoase de la noi din țară, dar și despre potențialul nostru în materie de producție organică. L-am informat cu privire la măsurile luate de guvern, i-am povestit puțin și despre performanțele agriculturii, în general, din acești doi ani, și s-a bucurat să afle că se întâmplă lucruri foarte bune.
Lipsa unui cadru legislativ coerent
îi ține departe pe marii investitori?
În ultimii doi ani, Ministerul Agriculturii a lucrat foarte mult pentru a pune la punct un sistem cât mai favorabil pentru producătorii bio. Din punctul meu de vedere, prioritatea, la noi, e reprezentată de producătorii mici și mijlocii. Această categorie trebuie să crească și să-și facă loc pe piață. Un motiv mai puțin discutat este acela că trecerea la producția bio poate fi o șansă importantă pentru multe așa-numite „ferme de subzistență”. Conversia la metodele ecologice ar aduce o șansă importantă pentru acești oameni, care, acum, se zbat la limita supraviețuirii, chiar dacă produsele pe care le obțin sunt de calitate foarte bună. Certificarea bio este un proces lung și încă dificil, dar, în urma reformei PAC, se dorește o simplificare o birocrației și sper că așa se va întâmpla. Sigur că oamenii au nevoie de îndrumare și sprijin și, tocmai de aceea, apreciez initiative, precum programul Asociației Bio România, care organizează evenimente regionale prin care le explică oamenilor de ce și, mai ales, cum să facă pasul către producția bio.
Ce ar trebui să promoveze, în plus,
politica de susținere a agriculturii bio în România?
În opinia mea, producătorii bio români au nevoie de forme de asociere, nu neapărat în producția propriu-zisă, cât în distribuirea produselor, în colectarea lor. În acest fel, pot susține mai ușor un nivel constant al ofertei către magazine, dar pot avea și o voce mai puternică în negocierea cu acestea.
Considerați oportună furnizarea unor ghiduri
de finanțare a fermelor de subzistență în sectorul bio?
Așa cum am mai spus, conversia la producția bio poate fi o foarte bună soluție pentru unele ferme de subzistență. Deja asociații ale operatorilor, precum Bio România, dezvoltă programe în acest sens și sper ca de ele să beneficieze cât mai mulți fermieri. Comisarul Cioloș a vorbit, la un moment dat, chiar despre varianta acordării de certificate de grup, ceea ce ar presupune ca mai mulți fermieri să se grupeze în asociații, pentru a evita efortul individual al obținerii certificării.
Este necesară introducerea unui cod CAEN
european pentru cerealele și legumele bio?
Ştiu că aceasta este o solicitare a producătorilor bio și am speranța că ea să fie luată în calcul de forurile europene, pentru a fi discutate avantajele și aplicabilitatea sa. Comisia Europeană a promis că, până în anul 2017, va elabora un nou regulament privind agricultura bio și sper că această propunere să fie discutată și inclusă în această reglementare.
Vor deveni alimentele ecologice
mai accesibile, ca preț, pentru români?
Cred că reducerea TVA la produsele bio, care se află printre intențiile guvernului, va fi un ajutor important, pentru producători și consumatori, deopotrivă. În plus, dacă oferta pe piață va crește, evident că și prețurile pot scădea.
Care sunt rezultatele proiectelor
de nutriție și de mediu pe care le-ați promovat?
Ca membră în Comisia de mediu și sănătate publică, m-am implicat în mod special în proiecte ce țin de promovarea stilului de viață sănătos și a educației nutriționale, ceea ce intenționez să fac și în continuare.
În domeniul nutriției, proiectul cel mai important este contribuția mea la cadrul legislativ major adoptat de PE în 2013, care va garanta consumatorilor acces la informație de mai bună calitate în privința alimentelor și protecție mai bună pentru grupurile vulnerabile, precum copiii. Am fost raportoarea grupului S&D în acest dosar, participând și la negocierile cu Consiliul, iar, în plus, am contribuit cu amendamente ce se regăsesc în textul final al raportului. Acest pachet legislativ va aduce un nivel mai ridicat de siguranță pentru consumatorii vulnerabili și va sprijini oamenii să ia deciziile cele mai potrivite în legătură cu propria alimentație și implicit cu propria sănătate.
M-a preocupat, în mod aparte, problema etichetării și a promovării publicitare a formulelor de lapte praf pentru sugari și copiii de vârstă mică și, în special, problema promovării agresive a utilizării laptelui praf în detrimentul alăptării. Sunt bucuroasă că se vor putea impune prevederi stricte în privința etichetării laptelui praf.
Cum v-ați implicat în noua PAC?
Am propus instituțiilor europene și elaborarea unei Strategii Europene pentru Sănătatea Copiilor, dar și alte măsuri, precum crearea de profiluri nutriționale sau a unui proiect-pilot de promovare a vieții sănătoase. În țară, am completat această activitate cu organizarea de acțiuni ale Asociației Şcoală pentru Sănătate, a cărei fondatoare sunt.
În paralel, activând și în Comisia de agricultură, m-am implicat în negocierile privind noua Politică Agricolă Comună (PAC), am contribuit cu aproape 90 de amendamente la acest pachet de măsuri. Am susținut în mod special, prin rapoarte, amendamente, avize, dezvoltarea agriculturii bio, pe care o consider o miză importantă pentru România și care are legătură nu doar cu dezvoltarea agriculturii, ci și cu promovarea vieții sănătoase.
