Romani, pregatiti-va sa scoateti si mai multi bani din buzunare. Se pare ca actualul Guvern a mai inventat o ”gaselnita” pentru a colecta mai multi bani la buget, si de unde altundeva, decat din buzunarul nostru. Astfel, ministerul care a gasit solutia de a strange mai multi bani este Ministerul Mediului, care dupa controversata taxa pe pungile biodegradabile, acum vrea sa introduca o taxa speciala pentru fiecare PET cumparat de la magazin.
Impresionat de tonele de PET-uri pe care le-a vazut de curand in raul Somes, ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, a venit cu ideea taxei pe PET. De exemplu, atunci cand veti lua un suc la sticla, veti plati ceva mai mult. Desigur, puteti recupera banii, daca aduceti un alt recipient in loc. De fapt, este vorba despre un sistem care functioneaza si in multe state din Occident. Expertii din Ministerul Mediului vor trebui sa discute insa aceasta taxa si cu reprezentantii hipermarketurilor.
Presedintele Federatiei Nationale a Sindicatelor din Industria Alimentara (FNSIA), Dragos Frumosu, este de acord cu aceasta taxa, tinand cont de faptul ca materialul din care se fabrica PET-ul nu se distruge niciodata, fiind unul dintre cele mai nocive materiale pentru mediu. ”E binevenita aceasta taxa, pentru ca va ajuta foarte mult mediul inconjurator. Romanii ar trebui sa stie ca obisnuita sticla de plastic dauneaza foarte grav mediului, si prin urmare si sanatatii, deoarece materialul, plasticul din care este fabricat PET-ul nu se degradeaza niciodata, fiind aproape cel mai nociv material pentru mediu”, a declarat Dragos Frumosu.
Pretul produselor la PET ar putea fi afectat
Reprezentantul FNSIA a mai spus ca aceasta taxa s-ar putea sa nu fie pe placul tuturor. ”Nu cred ca toti sunt multumiti cu aceasta taxa. Nu stiu cat de binevenit este acest bir pentru producatorii de bere, de apa minerala sau de bauturi racoritoare. Ar trebui ca valoarea taxei sa nu afecteze pe nimeni, sa aiba o valoare infima, dar care totusi ar fi de mare ajutor mediului”, a declarat, pentru Curierul National, Dragos Frumosu.
In plus, acesta a mai mentionat ca ”trebuie sa fie o taxa decenta, pentru a nu afecta pretul produselor la PET, si totodata sa nu scada nici vanzarile respectivelor produse”. Cat despre returnarea sticlelor la magazin, presedintele Federatiei nu crede ca romanii se vor inghesui la magazine cu sticlele folosite deja. ”Nu cred ca oamenii vor veni cu o sticla goala de atatea ori cand isi cumpara alta. E foarte greu acest lucru si pentru producatori, pentru ca PET-ul nu este refolosibil, nu este un material reciclabil”, a afirmat Frumosu. Deocamdata, nu se stie cand va intra in vigoare taxa si care ar fi valoarea ei. Totusi, potrivit producatorilor de ambalaje, fabricarea unui PET de 2 litri costa aproape 20 de bani.
Taxa trebuie pusa pe kilogram, si nu pe bucata
Pentru ca Ministerul Mediului sa nu faca aceeasi greseala, cum s-a intamplat in cazul pungilor biodegradabile, presedintele Federatiei Nationale a Sindicatelor din Industria Alimentara ii recomanda ministrului Nicolae Nemirschi sa aplice legea in asa fel incat sa fie o taxa pe kilogramul de PET-uri, si nu pe sticla. ”Legea care exista acum si care vizeaza impozitarea produselor plastice este foarte proasta. Daca ministrul Mediului va face aceeasi greseala cum a facut si in cazul pungilor biodegradabile, unde taxa pentru o punga de la hipermarket este aceeasi cu o punga de la farmacie, atunci mai bine nu aplici nicio lege, si nu mai impui nicio taxa. Asa cum am sustinut si in cazul pungilor, asa sustin si acum: Taxa trebuie pusa pe kilogram, si nu pe bucata”, a subliniat Dragos Frumosu.
Potrivit acestuia, reprezentantii ministerului si producatorii de mase plastice au discutat despre modificarea legii in vigoare si de scoaterea ei de pe piata pana se va ajunge la un consens de ambele parti. ”Discutii tot sunt, dar vad ca legea se aplica in continuare, iar cei mai afectati sunt producatorii de mase plastice”, a explicat Frumosu.
Legea pungilor biodegradabile a starnit multe controverse
De la 1 ianuarie, magazinele din Romania sunt obligate, conform unei initiative a Ministerului Mediului, sa introduca in circulatie pungi biodegradabile sau sa plateasca o taxa destul de piperata (0,2 lei) pentru pungile de plastic clasice, care sa constituie un fond de protejare a mediului. Astfel, pe piata romaneasca exista deja doua tipuri de pungi biodegradabile, si anume: oxo-biodegradabile si hidro-biodegradabile.
Surse din Ministerul Mediului declarau, la sfarsitul lunii decembrie, ca afacerea este foarte mare, pentru ca fiecare roman foloseste cateva sute de pungi anual, deci putem vorbi de o piata uriasa. In plus, noile pungi se vor cumpara si nu se vor mai oferi gratuit, in magazine, pretul estimativ fiind de 2,5 lei, iar comerciantii acestor pungi nu vor plati nicio taxa Administratiei Fondului pentru Mediu (AFM). Astfel, producatorii si importatorii de sacose din Romania au inaintat catre Ministerul Mediului o petitie in care supun atentiei o serie de aspecte aparute si care trebuie clarificate foarte urgent pentru a respecta legislatia romana in vigoare.
Totodata, Dragos Frumosu, presedintele FNSIA, declara la sfarsitul lunii ianuarie, in cadrul emisiunii Nasul, ca in Romania se practica in acest moment o ”mica bisnita” cu pungile biodegradabile pe banii romanilor. ”Am dat legea pentru ca noi suntem pantofari, ca trebuie sa o dam, fara sa luam masuri in urma sau inainte. Pungile pot fi cele normale ca pana acum, cele pentru care platim 2 lei taxa, degradabile, pentru care se platesc cei 2 lei si biodegradabile care au o anumita valoare si pentru care magazinul respectiv nu plateste plastic.
In plus, Romania nu are laboratoare in momentul de fata care sa certifice folia ca este sau nu biodegradabila. Noi o vindem ca biodegradabila si in hipermarket la 2 lei pe punga, inmultiti cu vreo 5 milioane de pungi pe luna ce profit frumos vine. Si mai e ceva, am scos pungi biodegradabile, dar legea spune ca trebuie timbru si perioada de valabilitate, pentru ca altfel ies din magazin peste 3 luni, ca ajung sa merg cu punga in buzunar si imi cade marfa pe jos”, explica Frumosu.
