De la 1 ianuarie, magazinele din Romania sunt obligate, conform unei initiative a Ministerului Mediului, sa introduca in circulatie pungi biodegradabile sau sa plateasca o taxa destul de piperata (0,2 lei) pentru pungile de plastic clasice, care sa constituie un fond de protejare a mediului. Ca in multe alte situatii, se pare ca s-a gasit, insa, o cale de mijloc, care nu va face decat sa sporeasca poluarea mediului, fara a aduce vreun ban in plus statului. Pentru ca plasticul se degradeaza intr-o perioada uriasa de timp, afectand mediul, promovarea pungilor biodegradabile e o initiativa laudabila a fostului ministru al Mediului, Attila Korodi.
Problema e ca in Romania se pregateste cucerirea pietei de catre un hibrid – aparut deja la unii retaileri – asa-zisa punga "oxodegradabila", facuta nu din hartie sau panza, ci tot din plastic, dar unul care se degradeaza mai usor. Surse din Ministerul Mediului declarau la sfarsitul lunii decembrie, ca afacerea este foarte mare, pentru ca fiecare roman foloseste cateva sute de pungi anual, deci putem vorbi de o piata uriasa. In plus, noile pungi se vor cumpara si nu se vor mai oferi gratuit, in magazine, pretul estimativ fiind de 2,5 lei, iar comerciantii acestor pungi nu vor plati nicio taxa Administratiei Fondului pentru Mediu (AFM).
Respectivele pungi din polietilena (98%) contin un aditiv (2%) degradabil cu oxigen, de aici si numele de oxodegradabil, care face ca materialul respectiv sa se faramiteze dupa un timp. Asta inseamna ca punga dispare, dar plasticul ramane si devine un soi de praf care va fi purtat de vant peste tot, inclusiv in plamanii romanilor. Niciun produs din polietilena aditivata cu oxodegradabil nu a demonstrat pana acum ca poate corespunde standardului european EN 13432 si ca poate indeplini cerintele de biodegradare si compostabilitate stabilite la nivel comunitar.
”Bisnita” pe banii romanilor
Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Nationale a Sindicatelor din Industria Alimentara (FNSIA), a declarat marti seara, in cadrul emisiunii Nasul, moderata de Radu Moraru, ca in Romania se practica in acest moment o ”mica bisnita” cu pungile biodegradabile pe banii romanilor. ”Eu va dau exemplu de o mica bisnita care se intampla tot pe banii nostri. De la 1 ianuarie am adoptat legea cu taxa pe mediu pentru pungile de plastic. Am dat legea pentru ca noi suntem pantofari, ca trebuie sa o dam, fara sa luam masuri in urma sau inainte. Pungile pot fi cele normale ca pana acum, cele pentru care platim 2 lei taxa, degradabile, pentru care se platesc cei 2 lei si biodegradabile care au o anumita valoare si pentru care magazinul respectiv nu plateste plastic. Romania in Codul vamal nu are granule sau folie import biodegradabile. In plus, Romania nu are laboratoare in momentul de fata care sa certifice folia ca este sau nu biodegradabila. Italia pentru un model de punga sa spuna ca e biodegradabila, pentru un model de punga ia 25.000 de euro si atunci poate sa vina folie degradabila. Noi o vindem ca biodegradabila si in hipermarket la 2 lei pe punga, inmultiti cu vreo 5 milioane de pungi pe luna ce profit frumos vine. Si mai e ceva, am scos pungi biodegradabile, dar legea spune ca trebuie timbru si perioada de valabilitate, pentru ca altfel ies din magazin peste 3 luni, ca merg cu punga in buzunar si imi cade marfa pe jos”, a explicat Frumosu.
Producatorii de sacose ataca Ordinul
Astfel, in data de 15 ianuarie 2009, producatorii si importatorii de sacose din Romania au inaintat catre Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, ministrului Nicolae Nemirschi o petitie in care supun atentiei o serie de aspecte aparute si care trebuie clarificate foarte urgent pentru a respecta legislatia romana in vigoare. ”Avand in vedere faptul ca pana in prezent niciuna din observatiile transmise de noi in scris la Ministerul Mediului / Administratia Fondului pentru Mediu nu a fost luata in consideratie, prea multe aspecte nelamurite ramanand la latitudinea organului de control, speram ca de aceasta data solicitarile noastre vor fi apreciate ca intemeiate, pornite din dorinta de a respecta intocmai legislatia in vigoare, fara a perturba insa piata”, se arata in petitia inaintata ministrului Mediului.
Printre masurile importante care trebuie luate se numara calcularea ecotaxei la kilogramul de sacose si nu la bucata, precum si faptul ca materialele folosite in fabricarea sacoselor biodegradabile se aprovizioneaza numai din import. ”Modificarea art. 65, in sensul de a calcula ecotaxa la kilogramul de sacose si nu la bucata, asa cum se procedeaza in unele tari din UE in care este adoptata o legislatie similara. Consideram ca nu este normal ca pentru o sacosa destinata farmaciilor (cu o greutate de 1,5 grame), sa se plateasca aceeasi «ecotaxa» ca pentru o sacosa obisnuita care are o greutate de 20 de ori mai mare”, potrivit petitiei.
Potrivit documentului, ”pentru aplicarea acestui articol, in legatura cu Legea 608/2001 republicata in 2008 (art. 4, lit. k), Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile nu a desemnat un organism de incercare si certificare sau de inspectie recunoscut, solicitam ca declaratiile de conformitate ale producatorilor de aditivi oxo-biodegradabili sau de granule hidro-biodegradabile, alaturi de declaratia de conformitate a producatorului indigen, sau dupa caz a importatorului, sa constituie dovada biodegradabilitatii produsului finit. Ambele tipuri de materiale folosite in fabricarea de sacose biodegradabile se aprovizioneaza numai din import”.
Mai mult decat atat, producatorii si importatorii de sacose din Romania mai solicita ”desemnarea de catre Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile a unui organism independent fata de clienti sau alte parti interesate, care sa realizeze in Romania analize de biodegradabilitate, conform standardului international ASTM D6954-04 (pentru tehnologia oxo-biodegradabila), si SR EN 13432 (pentru tehnologia hidro-biodegradabila). In sprijinul acestor solicitari, mentionam ca analizele de biodegradabilitate a sacoselor nu se pot efectua in Romania, iar in laboratoarele specializate din afara tarii, ele dureaza pana la 180 de zile”.
Interzicerea OMG-urilor in Romania
In plus, potrivit petitiei, acestia solicita, totodata, ”introducerea unui nou articol in concordanta cu legislatia europeana, care sa interzica introducerea in Romania a materiilor prime necesare productiei de ambalaje hidro-bioplastice obtinute din organisme modificate genetic (OMG); dar si inlocuirea din cuprinsul Cap. XI al Ordinului 1607/17.12.2008 a termenului «punga», cu termenul «sacosa»”.
”In final, domnule ministru, va rugam sa tineti seama ca in forma actuala actul normativ pe care il discutam acum, prin multitudinea de semne de intrebare pe care le ridica, precum si prin neclaritatile pe care le contine, este imposibil de aplicat si ca atare va rugam sa solicitati adoptarea unei Ordonante de Urgenta pentru amanarea intrarii lui in vigoare pana atunci cand vor fi indeplinite toate conditiile necesare asigurarii controlului si functionalitatii pietei (in special cele dependente de prevederile art. 67)”, se mai arata in petitie.
Astfel, daca Ministerul Mediului nu va reglementa rapid situatia, Romania risca sa se umple de pungi de plastic la fel, sau poate mai nocive ca acelea actuale, si care nici gratis nu vor mai fi.
