Mulți dintre românii care trăiesc în mediul rural nu au acces la o rețea corespunzătoare de transport care să le faciliteze accesul la muncă, educație sau servicii sociale. În plus, cele mai vulnerabile categorii sociale ar putea fi afectate de taxarea emisiilor de carbon din transporturi, deși există metode prin care accesul să le fie facilitat, iar sărăcia în transporturi să fie redusă.
Potrivit raportului „Sărăcia în transporturi în România” lansat ieri de Asociația 2Celsius, la nivel european, acest fenomen este recunoscut în cadrul discuțiilor privind strategiile de mobilitate durabilă și pachetul „Fit for 55” din cadrul Legii europene privind clima.
Prin acest pachet legislativ, UE s-a angajat să își reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030. Problema este strâns legată de vulnerabilitățile sociale și de dezavantajele regionale, iar Parlamentul European și Comisia au articulat necesitatea unor soluții de transport public incluzive și accesibile.
„Instituirea unui fond social pentru climă apare ca o strategie esențială pentru atenuarea impactului social asociat cu tranziția către opțiuni de transport mai ecologice”, se arată în concluziile raportului.
Astfel, fondurile din ETS II vor deveni operative din 2027 și vor sprijini proiecte de transport public, după cum a explicat președintele Asociației 2Celsius, Raul Cazan.
Banii proveniți din taxarea carbonului ar putea fi folosiți în România tocmai pentru a subvenționa transportul public sau infrastructura.
Obiectivul este compensarea costurilor energetice și de transport pentru persoanele cu venituri reduse și asigurarea accesului echitabil la locuri de muncă și servicii publice.
Până în prezent, orașele mici și municipiile au reușit să își îmbunătățească transportul public prin fonduri de coeziune, PNRR și buget național. De exemplu, prin achiziționarea de autobuze hibride și electrice și implementarea planurilor de mobilitate urbană au contribuit la dezvoltare.
„Administrațiile locale încep să abordeze transportul public ca un serviciu esențial pentru cetățeni”, a spus Cazan.
Pe de altă parte, el a citat un raport al Băncii Mondiale care subliniază că 60% din rețeaua rutieră principală din România este în stare bună, dar investițiile infrastructura de transport au fost în medie sub 2% din PIB în ultimii 10 ani. Media europeană este de aproximativ 4% din PIB.
O treime din populație, expusă sărăciei
Autoarea raportului, doctor în sociologie Adela Fofiu, a subliniat însă că grupurile cele mai vulnerabile sunt cele vârstnice, cu dizabilități sau cele care trăiesc în zone izolate față de poli. Aproximativ o treime din populația României este expusă sărăciei și o infrastructură de transporturi precară accentuează această problemă.
„Starea drumurilor, asta în termen și mai îndelungat, nu face decât să accentueze inegalitatea socială și să genereze și mai multă excluziune, în condițiile în care deja noi avem aproape 52% din populație rurală expusă sărăciei”,
a spus Fofiu.
Concret
Un studiu de caz aparte este cel al Deltei Dunării, unde transportul naval și acvatic este foarte dificil pentru populația din zonă.
De exemplu, deplasarea de la de la Tulcea până la Sulina, punctele extreme ale Deltei Dunării, este o aventură în sine și o provocare serioasă pentru locuitori, mai ales în sezoanele mai puțin calde.
„Durează foarte mult să parcurgi un braț al Dunării undeva la jumătate de zi, iar transportul până la destinație mă refer la tot brațul Dunării. Iar când ajungi la destinație – în Sulină sau în alte localități – mai ai de mers și pe canalele Deltei Dunării până să ajungi în sătucul de unde de unde ai plecat și unde vrei să te întorci.
Toate astea cu bărci mici, bărci operate de agenți economici locali, firme de de talie mică care încearcă să se descurce în condițiile pe care mediul economic le oferă acolo”, a spus Fofiu.
În Strategia integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării din 24 august 2016, document elaborate de Ministerul Dezvoltării sunt subliniate aspecte precum:
- infrastructura de transport public inadecvată, care nu reușește să răspundă nevoilor comunităților locale și să sprijine diverse activități economice, inclusiv turismul;
- disponibilitatea insuficientă a navelor de pasageri și de marfă pentru a facilita un transport optim în Delta Dunării, rezultând călătorii zilnice limitate pentru pasageri;
- lipsa sprijinului din partea sectorului privat pentru dezvoltarea opțiunilor alternative de transport, cum ar fi ambarcațiunile de agrement;
- numărul limitat de facilități de acostare pentru ambarcațiunile de agrement și transportul de pasageri între localitățile din Deltă, ceea ce împiedică și mai mult eficiența transportului.
Un alt exemplu de caz oferit de autorii studiului este cel al deciziei CFR de a suspenda trei trenuri de pe ruta București-Brașov în luna ianuarie a acestui an.
„Populația care are interese în acea zonă, Valea Prahovei și între cele două mari orașe, populația care se baza semnificativ pe acel tren regional pentru navetă și pentru interesele lor, fie ele personale sau profesionale, este direct afectată”, spune Fofiu.
„Studenții din zonele rurale ajung mai greu acum la facultate, la fel și elevii care trebuie să ajungă la liceu, ca să nu mă refer direct la oamenii care au un loc de muncă”, a adăugat aceasta.
„Decizia a fost primită cu foarte multă surprindere, atât de populație, cât și de presă. Din ce am observat, justificarea a fost de ordin financiar”,
a mai spus cercetătoarea.
Ea a subliniat însă că „sustenabilitatea financiară nu mai este o variabilă suficientă pentru a ne gândi cum ne putem menține și dezvolta sistemele în care funcționăm. E nevoie să avem o gândire mai complexă și să luăm în considerare mult mai multe variabile. Și este evident, în acest caz al rutei feroviare Brașov-București, că gândirea nu a fost una sistemică”.
Asociația 2Celsius cere o recalibrare a politicilor naționale și europene pentru a crea strategii care să ofere șanse echitabile locuitorilor din rural prin comparație cu cei din urban.
Raportul subliniază și provocările cu care România se confruntă legate de calitatea infrastructurii rutiere – doar 38 km de drumuri la un milion de locuitori, sau a celei feroviare – care se străduiește să țină pasul cu expansiunea economică în ciuda subfinanțării.
Autorii raportului subliniază însă și necesitatea dezvoltarea unor conexiuni multimodale adecvate în zonele urbane și modernizarea semnificativă a terminalelor intermodale, multe dintre acestea fiind învechite și nepotrivite pentru a răspunde cerințelor actuale.
România poate deschide calea către un viitor în care converg creșterea economică și incluziunea socială și poate promova politici care se asigură că nu lasă pe nimeni în urmă – se mai arată în document.
CITEŞTE ŞI:
Transportul maritim sufocă oceanele. Europa vrea să-l curețe
#saraciaintransporturi #transporturi #caiferate #mobilitate #cfr #dezvoltare #transport #taxacarbon #pretulcarbonizarii #economiecirculara #zonedefavorizate #populatievulnerabila #zonevulnerabile #transportulpublic #transportulincomun #saraciainfrastructurii
