A treia etapa a workshop-ului dedicat metodologiei de inventariere si cartare a terenurilor degradate, in vederea reabilitarii ecologice si infiintarii retelei nationale de perdele forestiere de protectie, a avut loc la finele saptamanii trecute, la Focsani. Evenimentul, care se inscrie in manifestarile dedicate “Lunii Plantarii Arborilor” (15 Martie – 15 Aprilie), a reunit la aceeasi masa specialisti de marca din cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MADPR), Departamentul Paduri, Regiei Nationale a Padurilor (RNP) – Romsilva, Consiliului Judetean Vrancea, Prefecturii Vrancea s.a.
Din partea Facultatii de Silvicultura Suceava, conf. dr. ing. Ovidiu Iacobescu a facut o interesanta expunere in ceea ce priveste cartarea terenurilor degradate, folosind imagini digitale. Ample prezentari ce au nascut vii discutii pe tematica reuniunii, au mai facut: ing. Petrica Tudosa, directorul Directiei Silvice (DS) Vrancea – Aspecte semnificative privind regenerarea padurilor in Judetul Vrancea; Dr. ing. Emil Untaru, I.C.A.S. – Realizari si perspective in impadurirea terenurilor degradate; Dr. ing. Cristinel Constandache, I.C.A.S. – Necesitati si perspective pe linia infiintarii perdelelor forestiere de protectie.
Vrancea este pe primul loc la “terenuri degradate”
• Interviu cu Dr. ing. Gica Duta (foto), Subsecretar de stat in cadrul MAPDR
– De ce tocmai Focsani pentru aceasta reuniune?
– Reuniunea, cea de-a treia din cadrul acestui workshop, s-a tinut la Focsani deoarece, in Judetul Vrancea, o treime din fondul funciar agricol se afla in diferite stadii de degradare. Aproximativ 80.000 de hectare, dintr-un total de circa 244.000 hectare fond funciar agricol, se afla in diferite stadii de eroziune. Din pacate, intr-un nefericit top de acest gen, Vrancea se afla pe primul loc. Urmeaza indeaproape judetul Buzau si apoi judetele din sudul tarii, zone puternic afectate de fenomenul desertificarii, pe fondul incalzirii globale. Celelalte doua intalniri dedicate acestei probleme au avut loc, prima, in februarie la Suceava, in cadrul Universitatii Stefan Cel Mare, iar cea de-a doua la sediul central al RNP.
– Efectiv, ce urmariti prin aceste reuniuni?
– Temele principale care s-au dezbatut in cadrul intalnirii de la Focsani au vizat atat dezbaterea rezultatelor proiectului elaborat si in curs de elaborare, al Facultatii de Silvicultura din cadrul Universitatii Stefan Cel Mare din Suceava, legat de identificarea si cartarea terenurilor degradate, cat si extinderea sistemului national de perdele forestiere de protectie a terenurilor agricole, a cailor de comunicatie. In judetul Vrancea, spre exemplu, intentionam sa crestem suprafata acoperita cu perdele forestiere de la 175 hectare, cat exista in prezent, la circa 5.500-6.000 hectare.
– Interesant obiectiv. In cat timp credeti ca Vrancea va avea 5.500 hectare de perdele forestiere?
– Perioada pana la realizarea acestui obiectiv poate fi de patru ani, de zece ani, aceasta depinde de modul cum vom reusi sa clarificam problemele legate de acceptul detinatorilor de terenuri agricole. Pot sa va confirm faptul ca exista un proiect in acest sens pentru toata tara si in special pentru regiunea de sud, acolo unde este nevoie, mai mult ca oricand, de acest sistem de perdele forestiere.
– Aveti fonduri pentru realizarea acestor obiective? Inteleg ca ar mai fi si alte prioritati – paza fondului forestier.
– Intr-adevar, ne ingrijoreaza amploarea taierilor ilegale de arbori si defriaarea a importante suprafete de padure din ultima perioada, sau mai bine-zis, dupa retrocedari. In acest sens, noi actionam in directia crearii si atragerii de fonduri, atat de la Uniunea Europeana, cat si de la bugetul de stat. Avem in cadrul ministerului (n.r. MDPDR) masuri, proiecte si hotarari de guvern in derulare, pentru a putea prelua de la agricultori – si in special de la ADS – acele suprafete inapte folosintelor agricole si sa le dam destinatie silvica, astfel incat sa putem crea procentul de impadurire stabilit la nivel national. In plus masura de prima impadurire – care este in favoarea tuturor detinatorilor de astfel de terenuri inapte folosintelor agricole si, bineinteles, extinderii fondului forestier national prin impadurirea lor – este in stadiu de proiect si speram ca pana la urmatoarea campanie de impaduriri (n.r. campania din toamna) sa putem atrage fonduri pentru achizitionarea terenurilor degradate.
