Text de Carmen Deleanu
Analistii avertizeaza ca „norii negri“ abatuti din SUA nu se vor retrage in curand de deasupra economiilor lumii. Actorii implicati in sectorul verde se vad nevoiti sa-si adapteze strategiile, tinand cont de noile conditii globale, de dificultatile de accesare a creditelor, de scumpirea imprumuturilor si chiar de inchiderea unor companii. Economia verde este in cadere. Mediul inconjurator si cel economic ale Romaniei nu sunt scutite de efectele globale ale crizei financiare.
Cadere libera
Petrolistul texan T. Boone Pickens devenise la inceputul lui 2008 un erou al energiilor alternative atunci cand a anuntat construirea celei mai mari ferme eoliene din lume. Doar pentru promovarea cauzei energiilor alternative, mogulul texan a cheltuit 58 de milioane de dolari. Dar odata cu caderea pretului petrolului din toamna lui 2008 si cu tavalugul crizei financiare, Pickens anunta la un post de televiziune american ca boom-ul economiei verzi va trebui „pus deoparte“. De ce? Petrolul e inca ieftin, iar imprumuturile bancare au devenit o corvoada. Texanul nu a mai suflat nicio vorba despre reducerea emisiilor si schimbarile climatice.
Peste afacerile verzi s-au strans nori grei, scria de curand The Economist. New Energy Finance, o firma de cercetare a pietei, a calculat suma globala cheltuita pentru a finanta proiecte legate de energia curata. In ultima jumatate a anului 2008 aceasta a scazut cu 25% si a ajuns la 18 miliarde de dolari. Aceasta suma isi va continua caderea si la inceputul lui 2009, declarau reprezentantii firmei. NEX (New Energy Global Innovation Index), un indicator care urmareste actiunile de la bursa ale firmelor de energii alternative, a inregistrat aceeasi cadere de 25% catre finalul lui 2008.
|n ultimele luni, piata verde globala pierde bani, iar companiile taie nemilos din investitiile in energii alternative. Florida Power and Light a renuntat la investitia intr-un parc eolian de 400 MW. Duke Energy, o companie din estul SUA, renunta la proiecte de energie solara in valoare de 50 de milioane de dolari. Iar cel mai mare producator de etanol din America a cerut Guvernului SUA protectie impotriva falimentului.
Uniunea Europeana, dincolo de declaratiile optimiste ale politicienilor mai mult sau mai putin verzi, este martora caderii preturilor certificatelor de carbon de la 30 de euro pe certificat pana la sub 20 de euro, facand investitiile verzi mai putin, sau chiar deloc, atractive.
Intentiile de a investi in economia verde pe termen lung raman in picioare, declara, pentru The Economist, Steve Bolze, manager in cadrul General Electric Energy. Multi clienti care doreau sa achizitioneze turbine eoliene marca GE si-au amanat comenzile, insa nu au renuntat la idee pe termen lung. Mai mult, in tarile europene subsidiile statale pentru economia verde nu au suferit nicio modificare ori scadere. Fondurile de investitii sunt inca atrase de investitii in solutii verzi.
Nu este o prabusire, ci o cadere, mentioneaza The Economist.
Lipsuri financiare, politici precare
Amprenta lasata de criza asupra mediului inconjurator ar pu tea fi valorificata, in opinia analistilor chestionati de „Green Report“, in sensul ca preocuparile pentru „inverzire“ ar putea sa fie incluse prioritar in proiectele de relansare ale diverselor sectoare. Creionand la intamplare efectele turbulentelor financiare internationale asupra mediului, analistul Alex Bara apreciaza ca, in mod ideal, acestea vor provocarevenirea la natura sau la un stil cumpatat de trai, din lipsa veniturilor destinate pana acum consumerismului. In acelasi timp, Bara este de parere ca fondu rile publice pot avea sansa de a fi utilizate in scopuri predominant de inverzire a sectorului public si de reducere a impactului acestuia „daca politicienii se mai dezvata de clientelism“. „In mod real, mediul va fi lasat din nou la urma“, este parerea analistului.
La categoria „potentiale efecte“, Alex Bara vorbeste despre faptul ca autoritatile – in mod special primariile si consiliile locale – se vor preleva de responsabilitatile lor de mediu, acuzand din nou lipsuri financiare. Totodata, firmele si autoritatile vor avea, in opinia lui Bara, de pierdut din cauza dificultatii de accesare a creditelor si a scumpirii imprumuturilor (ex.: cofinan tare pentru proiecte finantabile din fonduri structurale). Aceas ta inseamna ca fondurile europene destinate Romaniei vor ajun ge tot mai greu la beneficiarii de la noi din tara. Fenomenul de fund rasing, ca si fondurile pentru mediu vor fi reduse, demagogia politicienilor va continua in domeniu, presiunea asupra naturii si resurselor naturale se va reduce din lipsa lichiditatilor, a cererii de produse, industria extractiva de metale pretioase cu impact evident asupra mediului este deja stimulata datorita cresterii valorii acestor metale, in raport cu lichidi tatile, sunt trecute de Bara la capitolul „Contrarii“. Din acelasi re gistru fac parte si alte concluzii. Membrii saraci ai societatii, deja expusi la riscuri de mediu, sunt si mai vulnerabili, cu cat fondurile publice, inclusiv europene, sunt mai greu accesibile, cu atat contractele de lucru si contractele de servicii in domeniul mediului, acordate prin achizitii publice, vor fi alocate din ce in ce mai preferential.
Reduceri drastice
Analistul economic Marius Paun crede ca actuala situatie economica va face ca bugetele alocate de companii actiunilor si investitiilor in sectorul verde sa se reduca drastic. „Din cauza presiunilor asupra bugetelor firmelor, care s-au accentuat in ultima perioada, interesul pentru aplicarea proiectelor, pentru investitii si tehnologii pentru protectia mediului, va scadea si mai mult“, a aratat Marius Paun. El a tinut sa sublinieze ca, din fericire, multe dintre investitiile din acest domeniu sunt dictate de reglementa rile in vigoare, de angajamentele pe care Romania si le-a asumat fata de UE. „In comparatie cu alte sectoare insa, mediul nu este foarte afectat de criza, nu sunt schimbari majore in acest domeniu“, a mai spus Paun.
La randul sau, analistul Ilie Serbanescu opineaza ca semnele crizei nu sunt foarte vizibile in protectia mediului, in conditiile in care acesta nu este unul prioritar in Romania. „Nici cand nu aparusera constrangerile actuale, cand bugetele nu fusesera adaptate la situatia economica precara din prezent, mediului nu i s-a acordat atentia cuvenita. Odata instalata criza si in Romania, sectorul verde va fi cu atat mai mult lasat deoparte“, declara Serbanescu. Analistul Bogdan Baltazar crede insa ca aceasta criza poate aduce o perspectiva optimista pentru mediu. „Preocuparile pentru protectia mediului ar putea sa fie incorporate prioritar in proiectele de regandire si relansare ale diverselor sectoare, inclusiv ale celui energetic. Actorii din acest domeniu ar putea lua in cal-cul posibilitatea de a profita de aceasta criza financiara prin achizitii in domeniul producerii de electricitate din surse regenerabile. Abordarea presedintelui ales al SUA, Barack Obama, fata de problemele de mediu, carora le atribuie o importanta sporita, ar putea servi drept model si pentru noi“, a comentat Baltazar. Analistul sustine insa ca, deocamdata, problemele de mediu nu par atat de urgente, fiind vaduvite de fonduri, in conditiile in care valul disponibilizarilor continua, iar economia pare din ce in ce mai vulnerabila.
Liderii lumii la Poznan vor crestere verde
De altfel, discutiile pe teme climatice din cadrul summitului ONU, desfasurat la inceputul acestei luni, la Poznan, Polonia, au fost umbrite de criza financiara. SUA insa s-au laudat cu tinte ambitioase ale presedintelui ales Barack Obama pentru combaterea schimbarilor climatice, potrivit Reuters. Cei 10.600 de delegati din 186 de guverne, companii si organizatii de mediu s-au intalnit la Poznan pentru discutii pe marginea unui acord climatic global, care sa urmeze Protocolului Kyoto. Acordul urmeaza sa fie finalizat la sfarsitul anului viitor, la Copenhaga. „Va fi o provocare incredibila sa ajungem la un astfel de acord complex, intr-un an cand lumea se confrunta cu cea mai grava criza financiara din 1930 incoace“, a declarat directorul Secretariatului pentru Schimbari Climatice al ONU, Yvo de Boer. Acesta l-a laudat pe Barack Obama pentru scopul sau ambitios de a duce nivelul de gaze cu efect de sera al SUA inapoi la nivelul din 1990, pana in 2020. Emisiile Statelor Unite, care provin din arderea combustibililor fosili in fabrici, centrale si masini, sunt cu 14% mai ridicate decat in 1990. In ce priveste criza economica, de Boer a declarat ca este o oportunitate de a redesena economia mondiala, dar a avertizat guvernele sa nu faca alegeri „ieftine si murdare“, investind in centrale pe carbune. „Trebuie sa ne axam pe oportunitatile pentru o crestere verde“, a adaugat oficialul.
Discutiile de la Poznan se axeaza pe gasirea de idei pentru combaterea incalzirii globale, precum si acordarea de credite tarilor tropicale pentru conservarea padurilor. China, de exemplu, sustine ca tarile dezvoltate sa renunte la 1% din PIB-ul lor pentru a ajuta saracii sa scape de combustibilii fosili.
Liderii din Indonezia, Polonia si Danemarca au sustinut ca momentul de dubla criza, financiara si climatica, este cel mai propice adoptarii unei economii verzi, de tip nou.
„Munca noastra de protejare a mediului ar trebui sa fie atemporala, indiferent de situatia economica“, a declarat premierul polonez Donald Tusk. „Crize financiare au mai fost si in trecut si vor mai fi si pe viitor“, a adaugat acesta.
Premierul polonez a mai precizat ca „suntem foarte aproape de o intelegere“, fara sa dea insa detalii. Polonia face parte din tarile care cer concesii in cadrul pachetului climatic. Motivul principal este ca energia poloneza provine in proportie de 93% din carbune.
Previziuni sumbre in Romania
Situatia economica dificila in care se afla Romania a dat peste cap si planurile actorilor implicati in sectorul protectiei mediului inconjurator, constrasi sa-si regandeasca strategiile. Multi dintre cei chestionati declara ca, in prezent, sunt preocupati sa-si duca la buna indeplinire obligatiile asumate, nu de extinderea activitatilor sau de investitii.
„Prevedem o perioada dificila pentru toti cei aflati in sistem si de aceea efortul Eco Rom va fi mai mare pentru indeplinirea obligatiilor prin sustinerea colectarii si reciclarii deseurilor de ambalaje. Contextul cu care se confrunta economia mondiala, precum si situatia actuala si cea previzionata pentru anul urmator din Romania vor duce la reducerea/inchiderea unor capacitati de lucru, atat ale agentilor economici producatori/importatori, dar si ale celor din industria gestionarii deseurilor – colectori si reciclatori. Deja exista o scadere pe piata mondiala a deseurilor, inspecial in domeniul hartiei si al plasticului“, a aratat Sorin Cristian Popescu, directorul general al Eco Rom Ambalaje, o asociatie activa in industria reciclarii ambalajelor.
Pe de alta parte, Bogdan Constantinescu, direc torul de marketing de la firma de salubritate Urban, a aratat ca efectele crizei se resimt in
prin cipal la capitolul finantari, a caror obtinere a devenit foarte dificila in conditiile financiare actuale, dar si la nivel de credite, in conditiile in care dobanzile au crescut vertiginos. „Tot mediul de afaceri este afectat, noi nu facem exceptie“, a mai declarat Constantinescu.
Omul de afaceri Silviu Prigoana, care controleaza compania de salubritate Rosal, nu se arata insa ingrijorat de reverberatiile crizei economice, cu atat mai mult cu cat nu a contractat niciun credit care sa fi ramas neachitat. „Noi nu trebuie sa mai facem investitii in aceasta peri oa da, avem tot ce ne trebuie, echipament, utilaje. Greu ar fi fost daca ne-am fi gandit sa incepem acum un proiect nou, sa investim intr-o noua linie de utilaje, ceea ce ne-ar fi putut determina sa apelam la un credit, situatie dificila in conditiile actuale“, a mai comentat Prigoana. Acesta estimeaza insa ca
pot aparea dificultati la capitolul incasari, data fiind situatia precara in care se gasesc unele firme cu care Rosal colaboreaza.
Prigoana a mai aratat ca, in ultimele luni, a constatat o scadere a materialelor reciclabile de chiar 50%, spre deosebire de 20% cat s-a inregistrat in aceeasi perioada anul trecut. „Aceasta scadere a aparut pe fondul crizei, ceea ce m-a determinat sa ma intreb daca exista totusi o legatura, dat fiind procentul semnificativ – de 50%“, a mai comentat Prigoana.
Alte scenarii pentru investitii
Bogdan Arnautu, manager de comunicare la Carpatcement, unul dintre cei mai mari produca tori de ciment, cu numeroase activitati si in domeniul protectiei mediului, este de parere ca investitiile derulate de compania sa vor fi cele mai afectate de criza financiara. „Data fiind criza financiara la nivel international, este posibil sa reconsideram investitiile programate pentru 2009 si sa amanam unele investitii majore, care nu mai sunt necesare imediat. Avem in vedere mai multe scenarii pentru bugetul de anul viitor. Il vom alege pe acela care se adapteaza cel mai bine la conditiile macroeconomice estimate pentru 2009“, a explicat Bogdan Arnautu.
Taxa de poluare, pentru autovehicule modificata
Criza financiara a starnit ingrijorare si la nivelul guvernantilor, pe care noile conditii financiare i-au luat prin surprindere, agravandu-se in plina campanie electorala. Daca, la inceputul lunii trecute, premierul Calin Popescu-Tariceanu sustinea ca „economia bubuie“ inca, spre finalul acesteia, seful executivului s-a vazut nevoit sa accepte situatia de dificultate in care se afla economia si sa recurga la un plan de masuri anticriza. Printre solutiile guvernului se numara si suspendarea taxei de poluare auto, perceputa la achizitia masinilor, incepand cu 15 decembrie 2008, pana la sfarsitul lunii decembrie 2009, pentru vehiculele Euro 4 cu motorizari de pana la 2.000 de centimetri cubi, inmatriculate pentru prima data in Romania si in Uniunea Europeana.
Guvernul a aprobat majorarea de trei ori a taxei de poluare auto pentru masinile secondhand. Mai mult, Executivul a marit valoarea primei de casare pentru programul "Rabla" de la 800 de euro la 1.000 de euro. In 2009 vor fi casate 60.000 de masini, cu 50% mai multe decat in 2008, anunta un comunicat al Executivului. Acelasi comunicat mentioneaza ca s-au luat aceste masuri pentru a incuraja industria autohtona de masini, afectata de criza economica.
Taxa de prima inmatriculare a fost introdusa in Codul Fiscal de la inceputul anului trecut. Din martie 2007, Guvernul Romaniei a avut mai multe runde de negociere cu Comisia Europeana pentru ca aceasta sa accepte forma de calcul a taxei.
Guvernul a decis in urma cu doua saptamani suspendarea, in perioada 1 decembrie 2008 – 31 decembrie 2009, a aplicarii taxei auto pentru masinile noi Euro 4 care nu depasesc capacitatea cilindrica de 2000 cm cubi. Decizia urma sa fie pusa in practica din 1 decembrie, dar aplicarea sa a fost amanata.
Potrivit ministrul mediului, Attila Korodi, guvernul estimeaza o scadere la 40%-50% a veniturilor obtinute din taxa de poluare auto, ca efect al suspendarii taxei la achizitia de autovehicule noi. „Estimam o scadere a veniturilor din taxa de poluare undeva la 40%-50%, dar aceste date vor fi mult mai clare in primavara, cand vedem tendintele pe aceasta decizie“, a declarat Korodi. De altfel, ministrul nu a vrut sa comenteze pe marginea efectelor care pot aparea in sectorul verde ca urmare a crizei, sustinand ca in prezent nu se poate face o evaluare in acest sens.
Strategie durabila vs. strategie de criza
Tot in aceasta perioada aflata sub zodia crizei, guvernul a aprobat si Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila pentru 2013, 2020 si 2030,
ce urmareste imbunatatirea continua a vietii oamenilor, in armonie cu natura, dar si rata de crestere PIB pe cap de locuitor peste media UE la nivelul fiecaruia dintre anii respectivi. Indeplinirea obiectivelor din acest program ar trebui sa asigure, pe termen mediu si lung, „o crestere economica ridicata si, totodata, o reducere substantiala a decalajelor economico-sociale dintre Romania si celelalte state membre ale UE“, arata un comunicat al Ministerului Mediului. Potrivit acestuia, strategia vizeaza in principal corela rea obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investitionale in profil intersectorial si regional, cu potentialul si capacitatea de sustinere a capitalului natural, modernizarea sistemelor de edu catie si formare profesionala, sanatate publica si servicii sociale. Strategia accentuaza si folosirea generalizata a tehnologiilor de ultima ora, introducerea criteriilor de eco-eficienta in toate acti vitatile de productie si servicii, anticiparea efec telor schimbarilor climatice si elaborarea din timp a unor planuri pentru situatiile de criza gene rate de fenomene naturale sau antropice.
