Sute de proiecte de mediu sunt puse „pe asteptare”, in vreme ce Administratia Fondului pentru Mediu (AFM) sta pe un munte de bani pe care nu-i poate cheltui. Mai bine de 300 de milioane de euro – incasarile necheltuite anul trecut de AFM – sunt blocati aparent nejustificat de guvern. Exista totusi speculatii ca banii au fost deja folositi pentru a acoperi „gaurile” bugetare. La blocaj se adaugasi o scadere dramatica, de 40%, a veniturilor AFM, ceea ce va implica, automat, o reducere a numarului de proiecte aprobate.
Text de Livia Cimpoeru
Deficit subtiat cu bani „verzi”
Vantul rece al crizei a inceput sa sufle si prin vistieria Administratiei Fondului pentru Mediu. Presat de incapacitatea de plata si prognozele economice catastrofale, guvernul amana deblocarea celor aproape 310 milioane de euro (circa 1.300.000.000 de lei) reportati de anul trecut de AFM, suma cu care a acoperit o parte din deficitului bugetar pe 2008.
Desi, teoretic, cabinetul Boc nu are voie sa se atinga de fonduri, surse confidentiale afirma pentru „Green Report” ca banii ar mai fi ramas doar pe hartie, fiind cheltuiti deja de guvern pentru nevoi „mai urgente”. Deblocarea trebuia sa fie decisa inca din iulie, intr-o sedinta de guvern dedicata rectificarii bugetare, dar care nu a mai avut loc. Primul efect – AFM nu a mai organizat anul acesta nicio sesiune de finantare pentru proiecte de mediu, singurele programe in curs de derulare fiind „Rabla” si „Casa Verde”.
Presedintele AFM, Vlad Marcoci, a declarat pentru „Green Report” ca a existat un interes ca acest excedent sa fie tinut sub lacat. „Chiar daca au fost banii nostri, patria ne-a fost recunoscatoare anul trecut. Pentru ca, in loc sa avem deficit de 5,44 la suta, am avut 5,22 la suta. Deci 0,22 la suta au venit de la AFM. Noi, anul trecut, am diminuat deficitul national din acesti bani”, a explicat el. Vlad Marcoci a subliniat faptul ca guvernul nu are voie, prin lege, sa se atinga de sumele reportate, insa nu ne-a putut oferi o estimare cu privire la data deblocarii fondurilor.
El vede totusi o luminita la capatului tunelului: „In momentul de fata, Romania are niste acorduri cu FMI pentru deficit. Speram ca, dupa negocierile din momentul de fata (inceputul lunii august), sa se poata realiza un deficit mai mare, pentru a putea sa ne cheltuim sumele”.
„Plomba” pentru gropile din buget
Informatia, neconfimata oficial, dar lansata de surse din sistem sub acoperirea anonimatului, e impartasita si de unii reprezentanti ai ONG-urilor. Acestia asteapta in zadar, de la inceputul anului, o noua sesiune de depunere a proiectelor. „Parerea mea personala e ca o mare parte din bani s-au dus in alta parte, pentru a acoperi gaurile bugetare. Niciun om cu scaun la cap nu ar fi blocat atatia bani in aceste vremuri de criza”, declara Codruta Nedelcu, delegata ONG-urilor in Comisia de avizare a proiectelor din cadrul AFM.
In lipsa accesului la fonduri, platile pentru proiectele de mediu care au obtinut finantare anul trecut sunt realizate din veniturile de anul acesta. Plus din dobanzile pe care AFM le incaseaza de la Trezorerie in contul celor 310 milioane de euro.
Sesiunile de depunere a proiectelor au fost blocate inca din decembrie, iar programe importante, precum cel de reabilitare/creare a spatiilor verzi, au toate sansele sa fie amanate pana la anul. Anul acesta sunt in derulare doar doua programe – Rabla si Casa Verde. Prima etapa a programului Rabla a fost considerata un semiesec din cauza numarului scazut de masini achizitionate. Nici ”Casa Verde” nu se simte prea bine. In august, AFM a fost nevoita sa prelungeasca sesiunea de depunere a proiectelor din cauza numarului redus de proiecte depuse de primarii.
Venituri aproape injumatatite
De parca inghetarea fondurilor nu era de ajuns, AFM a inregistrat anul acesta o scadere spectaculoasa, de 40%, a veniturilor. Scaderea e legata in mare masura de schimbarea modului de recalculare a taxei de poluare auto, care aducea anul trecut 85% din venituri la AFM. Restul pierderii a fost cauzata de falimentarea multor firme care contribuiau cu taxe de mediul la AFM.
Taxa de poluare a fost modificata in luna februarie, fiind diminuat cuantumul pentru masinile cu motoare de peste 2.000 centimetri cubi si eliminata complet pentru categoria sub 2.000 centimetri cubi. „E o scadere de 40% la suta anul acesta. E imensa”, admite directorul institutiei. Potrivit acestuia, unele programe vor fi redimensionate si este posibil ca AFM sa deschida sesiuni de depunere a proiectelor mai rar. „Taxa auto s-a instituit la jumatatea anului trecut. Pana s-au realizat normele, ghidurile si proiectele, s-a terminat anul. Unele dintre ele sunt aprobate si urmeaza sa fie finantate in momentul in care se vor debloca banii reportati de anul trecut”, mai arata acesta.
Taxa de poluare, pentru toate masinile
Veniturile ar putea creste la anul, cand Ministerul Mediului intentioneaza sa adopte o noua versiune a taxei de poluare, aflata in prezent in lucru. Potrivit unor surse apropiate de grupul de lucru din minister, taxa de poluare s-ar putea aplica de la anul tuturor proprietarilor de autoturisme, sub forma unui impozit anual. Astfel, inclusiv sistemul de incasare s-ar putea schimba complet.
Actuala versiune nu este agreata de Comisia Europeana, care are obiectii legate de eliminarea taxelor pentru masinile sub 2.000 de centimetri cubi. Dupa principiul „poluatorul plateste”, chiar daca au cilindreea mai mica, aceste masini tot polueaza. In aceste conditii, ar trebui sa plateasca si proprietarii lor o taxa, chiar daca mai mica. Sistemul ar putea fi astfel schimbat complet.
