Emisiile de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană au crescut cu 2,2% în ultimul trimestru din 2024 (T4), în paralel cu o creștere economică de 1,5%. Datele Eurostat arată că activitatea economică din UE continuă să fie strâns legată de nivelul poluării, în ciuda obiectivelor climatice asumate.
Uniunea Europeană a emis 897 milioane de tone de gaze cu efect de seră în ultimul trimestru din 2024, cu 2,2% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor publicate de Eurostat recent.
Creșterea emisiilor a coincis cu o expansiune economică de 1,5% la nivelul Uniunii, ridicând din nou întrebarea dacă decuplarea economică de emisiile de carbon este realizabilă într-un ritm suficient.
„Analiza trimestrială confirmă o corelație între activitatea economică și nivelul emisiilor, mai ales în sectoare cheie precum gospodăriile și producția de energie,” a transmis Oficiul European de Statistică.
Sectoare cu contribuții majore: gospodăriile și energia
Cele mai mari creșteri ale emisiilor provin din două surse principale.
Emisiile generate de gospodării, în special prin încălzire și consum de energie, au crescut cu 5,2% în ultimul trimestru din 2024, comparativ cu același trimestru al anului precedent.
În paralel, sectorul energetic (producția și distribuția de electricitate, gaze și termoficare) a înregistrat o creștere de 4,6%.
Acești doi factori reprezintă o proporție semnificativă din totalul emisiilor UE.
Sezonul rece și cererea ridicată de energie, în special în zonele cu surse de încălzire pe bază de combustibili fosili, au contribuit la această dinamică.
„Este evident că eficiența energetică a gospodăriilor și sursele de energie utilizate joacă un rol major în variațiile sezoniere ale emisiilor,” explică analiștii Eurostat.
România: printre țările cu ritm constant de creștere a emisiilor
În acest context, România se numără printre statele membre care au menținut un nivel aproape constant al emisiilor.
Deși cifrele exacte nu sunt detaliate în raport, graficul Eurostat arată că România a avut o creștere redusă, situată ușor peste zero.
PIB-ul României a crescut cu 0,8% în 2024 față de 2023, potrivit Institutului Național de Statistică (INS) sugerând că dinamica economică nu a fost însoțită de un salt proporțional al emisiilor.
Performanță pozitivă: șase țări au redus emisiile
În contrast cu media europeană, șase state membre UE au reușit să își reducă emisiile în T4 2024 comparativ cu aceeași perioadă din 2023:
- Estonia: – 11,3%
- Finlanda: – 6,1%
- Suedia: – 2,3%
- Luxemburg, Austria și Letonia: scăderi moderate.
Dintre acestea, patru state (Estonia, Finlanda, Suedia și Luxemburg) au înregistrat și o creștere economică în același interval.
Letonia și Austria, în schimb, au înregistrat scăderi ale PIB-ului, ceea ce sugerează o reducere a activității economice drept cauză principală a reducerii emisiilor.
Acest contrast indică faptul că, în unele cazuri, reducerea emisiilor poate rezulta din eficiență și politici climatice coerente, iar în altele din stagnare economică.
Impact economic și ecologic: dileme persistente
Creșterea PIB-ului la nivelul UE și majorarea emisiilor în paralel ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea redresării post-pandemice și la eficacitatea măsurilor climatice existente.
În cadrul Pactului Verde European, Uniunea și-a propus o reducere de 55% a emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.
Totodată, obiectivul final este atingerea neutralității climatice până în 2050.
„Pentru a atinge obiectivele UE privind energia, clima și calitatea aerului, este esențială reducerea consumului de energie al clădirilor, în paralel cu decarbonizarea sectoarelor de încălzire, răcire și electricitate,” potrivit Agenției Europene de Mediu.
Cadrul politic: unde ne aflăm?
România și-a propus, prin Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), să reducă până în 2030 atât emisiile din sectoarele acoperite de Sistemul de Comercializare a Emisiilor al UE (ETS), cât și emisiile non-ETS cu 50%.
Sectoarele non-ETS reprezintă acea parte a economiei care nu este reglementată prin schema UE de comercializare a certificatelor de emisii.
Aceste emisii provin din sectoare precum transportul rutier, clădirile rezidențiale și comerciale, agricultura și gestionarea deșeurilor.
România și-a exprimat intenția de a atinge obiective mai ambițioase. De exemplu, în scenariul „cu măsuri supplimentare” (WAM), se prevede o reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu 85% până în 2030 față de nivelurile din 1990.
De asemenea, autoritățile au anunțat investiții majore în surse regenerabile și în reabilitarea termică a locuințelor.
Totuși, ritmul de implementare rămâne lent.
Potrivit raportului Comisiei Europene din martie 2025 privind progresele naționale în domeniul energiei și climei,
România „se află într-un stadiu moderat de aliniere cu obiectivele climatice.”
O tranziție încă fragilă
Datele Eurostat din T4 2024 reflectă o tendință mixtă: în timp ce unele state membre reușesc să avanseze spre o economie cu emisii reduse, media europeană încă depinde considerabil de modele tradiționale de consum și producție.
România rămâne într-o poziție relativ stabilă, cu emisii aproape constante și o economie în creștere.
Însă pentru a-și consolida poziția și a contribui la obiectivele europene, sunt necesare măsuri coerente în domeniul energiei, transportului și eficienței clădirilor.
CITIȚI ȘI:
Barometru EY: Eșec generalizat al companiilor în asumarea reducerii emisiilor
