Text de Ninel Lazar
In editia trecuta a revistei am facut o prezentare introductiva a conceptului de minimizare a deseurilor si am punctat primele etape in implementarea unui program de minimizare a deseurilor intr-o companie sau organizatie. Acesti primi pasi erau:
– Asigurarea angajamentului conducerii companiei sau organizatiei tale;
– Adoptarea unei viziuni si alegerea unei echipe de program potrivita,
– Evaluarea situatiei actuale in ce priveste managementul si in mod specific minimizarea deseurilor (Auditul de Minimizare a Deseurilor), si
– Stabilirea unor obiective clare, concise.
In numarul de fata o sa analizam urmatoarele etape, respectiv analiza si alegerea optiunilor de minimizare a deseurilor, implementarea acestora, monitorizarea progresului in implementare si evaluarea rezultatelor.
Identificarea, analiza si alegerea optiunilor de minimizare a deseurilor
Odata fixate obiectivele in ceea ce priveste minimizarea deseurilor, fie ca este vorba despre diminuarea volumelor de deseuri sau despre reducerea toxicitatii acestora, este nevoie sa descoperim si cum anume se poate face acest lucru.
Deseori, avem de-a face cu mai mult decat o metoda sau modalitate de minimizare a unui deseu anume. Unele dintre optiuni pot implica simple masuri de buna gospodarire, care pot fi adoptate imediat si utilizand putine resurse. Alte optiuni pot implica modificari ale proceselor tehnologice sau introducerea unor etape noi de prelucrare a materiilor prime sau chiar a deseurilor, astfel incat implementarea lor se realizeaza pe termen lung si, deseori, beneficiile lor, desi substantiale atat financiar, cat si pentru mediu, se vad dupa ceva timp.
Dar cum poti identifica solutiile posibile pentru problemele legate de deseuri?
Una dintre modalitati este aceea de a consulta rezultatele auditului de minimizare a deseurilor. In cadrul acestuia a fost elaborata o lunga lista de probleme. Rezolvarea, pentru o buna parte dintre acele probleme, va fi evidenta din chiar enuntarea problemelor. De pilda, se poate ca, in decursul auditului, sa se fi observat ca la depozitul de substante chimice exista un munte de recipiente care au devenit deseuri si care trebuie eliminate printr-o companie specializata, dar operatiunea costa foarte mult. Una dintre optiuni ar fi aceea de a-i impune furnizorului sa preia ambalajele contaminate dupa utilizarea substant elor chimice. O alta ar fi aceea de a folosi recipientele care pot fi reutilizate, fie pentru aceleasi substante, fie pentru altele. O a treia optiune ar fi aceea de a identifica o substanta chimica mai putin toxica, pentru care refolosirea ambalajelor nu pune probleme sau pentru care eliminarea finala este mai putin costisitoare.
Alte modalitati de a identifica optiunile disponibile pot fi:
– Consultarea literaturii de specialitate si a bazelor de date ce contin metode deja aplicate in acelasi sector de activitate;
– Discutiile cu furnizorii de materii prime sau cu furnizorii de servicii de managementul deseurilor;
– Discutiile cu proiectantii sau cu consultantii de specialitate;
– Participarea la targuri si conferinte de specialitate;
– Consultarea autoritatilor in domeniu, pentru ca ele cunosc mai multe companii din acelasi sector;
– Discutii in cadrul echipei de implementare si cu angajati cheie
din cadrul companiei sau organizatiei.
Dupa realizarea unei liste complete de probleme si optiuni posibile, este necesara prioritizarea si evaluarea optiunilor. Prioritizarea, de regula, se face usor, fiind urmarea prioritizarii obiectivelor stabilite in etapa anterioara. Totusi, pe parcursul analizei optiunilor de implementare, este posibil ca prioritatea unor obiective si masuri sa se schimbe. Analiza detaliata a optiunilor trebuie realizata in ordinea prioritatilor stabilite, pentru a scurta pe cat posibil durata evaluarii.
Evaluarea optiunilor implica, de regula, aspectele economice, de mediu si tehnice. Aditional, pot fi luate in considerare alte aspecte, precum securitatea chimica, protectia muncii, insa, de obicei, ele vor avea importanta redusa.
In mod concret, evaluarea va trebui sa raspunda la intrebari precum:
– Cat contribuie aceasta optiune la atingerea obiectivului nostru de a reduce volumul/toxicitatea deseurilor?
– Care este impactul asupra cheltuielilor de mediu, a celor operationale si a celor de intretinere? Ce investitii presupune? Care sunt economiile pe care le putem face adoptand aceasta optiune?
– Exista posibilitatea tehnica de implementare? Ce efecte poate avea asupra calitatii produselor de baza? Este nevoie de competente suplimentare din partea personalului existent? Este compatibila solutia propusa cu practicile de productie si intretinere actuale?
In aceasta etapa este nevoie ca echipa de implementare sa nu cada in capcana de a ignora solutiile care presupun costuri ridicate cu echipamente sau modificari tehnologice, dar care pot conduce la economii sau venituri impresionante de-a lungul unei perioade mai indelungate de implementare.
Implementarea optiunilor de minimizare a deseurilor
Dupa finalizarea listei cu masuri de minimizare a deseurilor, acestora li se aloca resurse, responsabilitati si timp pentru implementare, totul fiind alcatuit ca un plan de implementare. Pentru succesul implementarii, este recomandabila diseminarea planului catre cat mai multi angajati-cheie. Mai mult, implementarea ar trebui sa se faca lent, in timp, plecand de la masuri moderate catre masuri mai radicale, acest lucru avand avantajul de a permite realizarea eventualelor adaptari din mers.
Monitorizarea si evaluarea programului de minimizare a deseurilor
In lipsa unor indicatori clari care sa cuantifice succesul in implementarea programului de minimizare a deseurilor, intregul program risca sa devina o simpla lozinca. In mod obisnuit, analiza indicatorilor-cheie de performanta se realizeaza o data sau de doua ori pe an, dar supravegherea implementarii programului trebuie sa ramana o activitate de zi cu zi. Astfel de indicatori pot consta din indicatori financiari (economiile realizate) si/sau indicatori de mediu (volume de deseuri reduse, grade de toxicitate reduse etc.).
Cu o evaluare periodica adecvata se pot identifica si eventualele masuri care nu au adus efectul scontat si se pot face si posibilele adaptari necesare pentru a asigura succesul in implementare. Doar astfel minimizarea deseurilor poate sa convinga de faptul ca protectia mediului nu doar ca isi face banii, ci chiar aduce beneficii companiilor care inteleg sa o aplice corespunzator.
