Covasna, Ilfov, Iași, Dolj și București sunt județele/municipiul din România cu cel mai poluat aer, respectiv poluarea atmosferică cu PM10, potrivit unei analize Airly, compania care se ocupă de monitorizarea calității aerului. Îngrijorător este însă că măsurătorile oficiale au fost subestimate.
În urma analizelor, s-a observat că cel mai ridicat nivel de poluare cu particule în suspensie se înregistrează în lunile reci, proces care se află în strânsă legătură cu combustia și condițiile atmosferice favorabile poluării în timpul iernii. Astfel, raportul a urmărit poluarea atmosferică din perioada noiembrie 2020 – februarie 2021.
„Mai multe județe, în special București, Dolj și Iași au cunoscut o creștere semnificativă a poluării atmosferice, măsurată cu ajutorul senzorilor Airly. În urma analizei, poate fi demonstrat faptul că măsurătorile oficiale din acele zone au fost subestimate, în principal datorită parametrilor de localizare a stațiilor de monitorizare”, se arată într-un comunicat Airly.
Stațiile naționale de monitorizare a calității aerului, numite stații de referință, se caracterizează printr-o precizie foarte mare a măsurătorilor, însă datorită dimensiunii și costurilor de întreținere, fiecare oraș își poate permite mai multe astfel de stații, după cum precizează compania. Senzorii de calitate a aerului sunt o completare a măsurătorilor oferite de stațiile de referință, deoarece pot fi amplasați în aproape orice punct al orașului. Mixul de stații de referință și senzori Airly oferă o imagine mai completă a calității aerului dintr-un oraș.
Pentru a crea o hartă a celor mai poluate județe din România, Airly a luat în considerare atât datele de la cei peste 200 de senzori de monitorizare a calității aerului Airly amplasați în toată țara, cât și stațiile naționale de referință existente acolo. Întrucât senzorii Airly nu sunt disponibili în toate judetele, doar măsurătorile din anumite regiuni sunt mai exacte. Senzorii Airly sunt adesea localizați și în zone rezidențiale și recreative pentru a oferi o imagine mai fiabilă a aerului pe care îl respiră oamenii într-o anumită zonă.
Airly a măsurat particulele PM10, reprezentând cel mai important poluant, care este măsurat atât de către stațiile de monitorizare a calității aerului, cât și de senzorii Airly. Concentrațiile mari de PM10 în aer (numărul „10” descrie particule inhalabile, cu diametre care sunt în general de 10 micrometri și mai mici) contribuie la dezvoltarea sau intensificarea simptomelor bolilor respiratorii și cardiovasculare. Acestea contribuie la formarea tumorilor la nivelul plămânilor, gâtului și laringelui, precum și la greutatea scăzută a copiilor la naștere.
Topul celor 5 județe cu cea mai proastă calitate a aerlui din România
| Loc în clasament conform senzorilor Airly | Loc în clasament conform senzorilor naționali | Județ | Concentrația de PM10 |
| 1 | 1 | Covasna | 52,3 |
| 2 | 2 | Ilfov | 41,8 |
| 3 | 6 | Iaşi | 40,0 |
| 4 | 15 | Dolj | 39,5 |
| 5 | 14 | Bucureşti | 38,6 |
Topul celor 5 județe cu cea mai bună calitate a aerului în Romania
| 1 | 2 | Harghita | 10,6 |
| 2 | 3 | Galaţi | 16,5 |
| 3 | 4 | Vâlcea | 16,9 |
| 4 | 5 | Brăila | 16,9 |
| 5 | 6 | Satu Mare | 18,6 |
Surse de poluare
Organizația Mondială a Sănătății descrie calitatea aerului din România ca fiind moderat nesigură. Mai mult, aceasta este schimbabilă și se agravează semnificativ iarna, fiind cauzată în principal de încălzirea cu ajutorul centralelor termice și de emisiile vehiculelor. Conform raportului „Calitatea aerului în Balcani și România”, publicat de Airly în 2020, alte surse importante de poluare a aerului sunt cauzate de: industria minieră, generarea de energie electrică și prelucrarea alimentelor.
Poluarea atmosferică este una dintre problemele principale de mediu în zilele noastre. Cu toate acestea, schimbările la nivel de reglementări, sensibilizarea și educația populației pot contribui la îmbunătățirea calității aerului. Printre astfel de măsuri se numără: reglementările privind incinerarea deșeurilor și depozitele de deșeuri ilegale, limitarea încălzirii caselor cu combustibili solizi și utilizarea mijloacelor de transport ecologice, precum transportul public sau bicicletele.
O componentă importantă a unei schimbări pozitive este, de asemenea, monitorizarea atentă a calității aerului, care permite înțelegerea cu precizie a surselor de poluare dintr-o anumită zonă și luarea unor decizii eficiente pentru îmbunătățirea calității aerului.
