Tarile est-europene, inclusiv Romania, au obtinut venituri suplimentare din vanzarea la licitatie a certificatelor de emisii de CO2.
Consiliul European care a avut loc in zilele de 11 si 12 decembrie poate fi caracterizat drept o reuniune a compromisurilor. Dupa doua zile si o noapte de negocieri si dispute aprinse, cele 27 de delegatii s-au pus de acord asupra planului de relansare a economiei de circa 200 de miliarde de euro – 1,5% din Produsul Intern Brut european. Si pachetul energie-schimbari climatice a fost acceptat, dupa ce au fost incluse pretentiile celor noua tari est-europene.
Cota-etalon au constituit-o ponderea de “20 la suta” pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, cresterea eficientei energetice si utilizarea energiilor regenerabile pana in 2020.
Declaratia finala a summitului cuprinde si concesia facuta celor noua tari est-europene, printre care si Romania, care vor primi cu 2% mai mult, fata de ceilalti membri ai UE, din veniturile obtinute din vanzarea la licitatie a certificatelor de emisii de CO2.
90 la suta din totalul alocarilor vor fi distribuite tuturor statelor membre, in concordanta cu volumul de emisii poluante. 10 la suta din veniturile obtinute in urma licitarii alocarilor vor fi impartite intre anumite state membre, un criteriu fiind si acela al unui PIB mai scazut sau al preocuparii sporite de reduceri a emisiilor. Romania va primi cea mai mare cota, 29%, din acest venit suplimentar de 2%.
Ungaria a ridicat unele obiectii, deoarece nu i s-a acceptat procentul cerut din redistribuirea veniturilor din licitatii.
Mult prea preocupat sa obtina un compromis pe tema schimbarilor climatice-energie, pentru a contabiliza inca un succes pe agenda presedintiei franceze, Nicolas Sarkozy a preferat sa se dedice unor intalniri bilaterale decat sa mai ajunga la mult asteptata conferinta de presa de la finalul primei zile. In schimb, la finalul summitului, Nicolas Sarkozy s-a aratat mandru de acordul “istoric” si fara precedent in lume, referindu-se la planul de reducere a emisiilor de dioxid de carbon.
Asa cum era de asteptat, cele mai multe obiectii le-a avut Polonia. Iar demersurile sale au fost incununate de succes, concesiile pentru est-europeni fiind acordate in urma insistentei delegatiei poloneze.
Pentru ca produce energie aproape in intregime prin centrale electrice pe carbune, iar emisiile poluante sunt extrem de mari, Polonia a facut tot ce i-a stat in putere pentru a obtine derogari de la regula obligativitatii platii pentru permisele de poluare incepand din 2013 si a inchiderii termocentralelor pe carbune. Varsovia s-a angajat, in schimb, sa foloseasca prelungirea perioadei de timp pentru a implementa tehnologii care sa produca o cat mai mica poluare.
Prezent la summit alaturi de premierul Calin Popescu Tariceanu si de ministrul de Externe, Lazar Comanescu, presedintele Traian Basescu a declarat ca presedintia franceza a UE a fost una “a crizelor rezolvate”. Seful statului a mai precizat ca cea mai mare realizare a acestei presedintii este deblocarea Tratatului de la Lisabona, prin stabilirea unei foi de parcurs pentru organizarea referendumului din Irlanda inainte de expirarea mandatului actualei comisii. Irlanda va avea in schimb asigurat un post de comisar.
Chiar daca au stat in acelasi hotel, ca in vremurile bune, presedintele Traian Basescu si premierul in functie, Calin Popescu Tariceanu, s-au vazut cel mult pe culoare.
