Premierul Calin Popescu Tariceanu si ministrul Internelor Cristian David declarau la sfarsitul lunii iulie ca „Romania nu a avut informatii de la Ucraina dupa data de 24 iulie, legate de debitele crescute ale Prutului si Siretului si ca de aceea nu s-au putut gestiona eficient inundatiile”. Numai ca autoritatile romane au primit informatii privind debitele si nivelurile raurilor incepand din 24 iulie si pana in 31 iulie, inclusiv de doua-trei ori pe zi, potrivit faxurilor trimise de reprezentantii Comitetului de Stat pentru Gospodarirea Apelor din Ucraina catre Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile din Romania. Vecinii nostri ne-au anuntat in 24 iulie de cresterea insemnata a debitului raurilor Prut si Siret, trimitandu-ne, ulterior, tabele zilnic cu cresterea debitelor.
„Va instiintam ca incepand din dupa-amiaza zilei de 24 iulie si continuand cu ziua de 25 iulie 2008, se asteapta o noua crestere a nivelului apei in bazinele raurilor Prut si Siret (zona de granita Kolomiea) cu 2-2,5 metri peste nivelul din ziua respectiva, la ora 8 dimineata”, ne-au avertizat vecinii nostri ucraineni. In preziua potopului din Moldova, ucrainenii ne-au trimis din nou un fax in care ne-au informat ca: „Se asteapta in noaptea de 26 iulie si ziua de 27 iulie ploi foarte puternice care pot duce la ridicarea nivelului apei cu 1,5-2 metri”.
Potrivit directorului Departamentului pentru Situatii de Urgenta din cadrul Ministerului Mediului, Mary-Jeanne Adler, Romania a primit informatii privind debitele si nivelurile raurilor Prut, Siret si Ceremus, doar ca le-a primit dispersate si prea tarziu. „Am primit informari cu privire la cresterile debitelor si nivelurile celor trei rauri, numai ca ele au venit dispersate. La minister au venit informari, in 24 si 25 iulie, cum ca nivelul apei o sa creasca intre 0,5 si 2 metri, ceea ce este irelevant. La fel au fost si informarile venite in zilele urmatoare. In plus, fiecare directie sau departament din Ucraina care s-a ocupat de gestionarea inundatiilor a interpretat acordul bilateral, care este ambiguu, cum a vrut. Astfel ne-am trezit ca faxuri cu prognoze hidrologice ajungeau peste tot, fiindu-ne foarte greu sa facem o prognoza”, ne-a povestit Mary-Jeanne Adler.
In plus, debitele nu au mai putut fi masurate in toate punctele stabilite, prin acord, pe motiv ca mai multe statii hidrologice ale Ucrainei si ale Romaniei au fost luate de ape. „Ei au avut o viitura puternica pe raul Nistru unde si-au canalizat toate fortele. Cand si-au dat seama ce se intampla pe Siret si Prut, deja debitele raurilor crescusera foarte mult, iar in mai multe puncte statiile de masurare a debitului apei au fost luate de viitura, astfel ca nu au mai putut trimite date complete despre debite. Acest lucru s-a intamplat si la noi, lucru ce a ingreunat realizarea prognozei hidrologice la timp”, a mai adaugat Mary-Jeanne Adler.
Conform acordului bilateral incheiat de Romania cu Ucraina in anul 1997, si reactualizat in 2005, Ucraina era obligata sa ne trimita informatii din 24 de sectiuni ale celor doua rauri, lucru care nu s-a intamplat.
Potrivit expertilor din cadrul Ministerului Mediului, acordul bilateral privind gestionarea apelor este ambiguu si ar trebui schimbat. „Cu Ungaria avem un sistem de monitorizare a apelor automat, adica primim date in sistem informatizat in timp real si nu trebuie sa asteptam faxuri. Un astfel de sistem de monitorizare ar trebui sa avem si cu Ucraina”, a explicat Adler.
