Roxana Bojariu, cercetator ANM, a prezentat intr-o conferinta internationala pe teme climatice, care a avut loc la Hawaii, doua studii ce vor duce la predictii legate de frecventa precipitatiilor din Romania in deceniile viitoare sila anticipari ale conditiilor de iarna cu luni inainte de sezonul rece, in functie de care se vor putea lua masuri preventive.
Saptamana trecuta, peste 150 de cercetatori de frunte din domeniul climei s-au intalnit la Centrul International de Cercetari Pacifice, de pe langa Universitatea din Hawaii, pentru a discuta cele mai noi rezultate stiintifice legate de schimbarile climatice. Seminarul a fost cosponsorizat de Grupul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice, Programul Global de Cercetare Climatica si Programul International Geosfera-Biosfera.
Printre cei 150 de cercetatori s-a numarat si Roxana Bojariu, seful Grupului pentru Cercetari Climatice din cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie din Romania, care a prezentat cercetarile la care lucreaza in prezent.
“La aceasta intalnire a iesit in evidenta predictia deceniala. Pe langa informatiile tip «cum va arata clima la sfarsitul secolului XXI», in conditiile schimbarii climatice, o parte importanta a comunitatii stiintifice internationale considera ca trebuie sa incercam sa aducem informatii climatice si pentru termene mai apropiate, de ordinul deceniilor”, spune ea pentru cotidianul.ro.
“Pentru aceasta, trebuie inteleasa mai bine variabilitatea naturala interdeceniala, peste care se suprapune semnalul incalzirii globale.
Publicitate
Daca elucidam mecanismele raspunzatoare de aceasta variabilitate naturala si la scari mai mici decat cele continentale, vom limita si incertitudinile legate de proiectia semnalului global la scarile regionale, care intereseaza factorii de decizie si comunitatile locale. Acolo unde e nevoie, de fapt, sa se planifice masurile de adaptare”, continua specialistul roman, care a prezentat doua studii inscrise in aceasta directie.
Probabilitate crescuta de precipitatii extreme in Romania
Intr-una dintre cele doua cercetari, bazate pe stabilirea unor estimari predictive ce pot fixa masuri de precautie, Roxana Bojariu a observat, alaturi de colegii sai, o puternica variabilitate interdeceniala in ceea ce priveste precipitatiile extreme in sezonul rece. “Variabilitatea puternica interdeceniala inseamna ca, statistic vorbind, timp de un numar de decenii ai precipitatii mai abundente, cu o frecventa mai mare, dupa care, in alte cateva decenii, frecventa este mai mica. Daca stii cauza, poti sa faci o estimare probabilista: «cateva decenii de-acuma trebuie sa ma pregatesc pentru precipitatii extreme si asta inseamna probleme»“.
Cercetatoarea spune ca o mare parte din aceasta cauza se ascunde in spatele temperaturii apei Marii Negre, care prezinta acelasi tip de variabilitate de-a lungul deceniilor: este mai ridicata pret de cateva decenii si scade in altele. “Se pare ca exista o corelatie cauzala, pe care am determinat-o, dincolo de observatii, facand experimente numerice. Artificial, am ridicat temperatura apei marii pentru a vedea ce se intampla cu precipitatiile”.
Pana la limitarea incertitudinilor la nivel regional si publicarea rezultatelor, pe care Roxana Bojariu le va trimite revistei de specialitate “International Journal for Climatology” – care apare sub umbrela prestigioasei “Royal Meteorological Society” din Marea Britanie -, specialistul roman poate spune ca, in momentul de fata, ne aflam intr-o faza pozitiva a temperaturii apei Marii Negre, existand o probabilitate mai mare de a avea fenomene extreme, insa nu se stie, deocamdata, cat va dura ea.
“Din ’95, temperatura apei este mai ridicata decat in intervalul ’80-’95 si, atunci, ciclonii mediteraneeni se alimenteaza deasupra Marii Negre cu umiditate mai multa. Temperatura fiind mai mare, exista un continut mai mare de vapori de apa in atmosfera. Sistemele care trec deasupra Marii Negre antreneaza aceasta umiditate crescuta, astfel incat ploile care rezulta apoi, pe parcursul traiectoriei ciclonului, pot fi mult mai abundente.”
Model de predictie a conditiilor de iarna
In cazul celui de-al doilea studiu prezentat la conferinta internationala, in cadrul caruia a fost identificat un mecanism raspunzator de dezvoltarea fazelor pozitive si negative ale oscilatiei nord-atlantice, o parte din rezultate au fost deja validate si publicate intr-un volum dedicat directiilor de cercetare in domeniul climei, aparut in “Annals of the New York Academy of Sciences” la sfarsitul lui 2008.
“Este vorba de un semnal care ne poate aduce informatii cu mai multe luni inainte despre conditiile de iarna din Europa, inclusiv din Romania. Semnalul acesta este generat de mecanisme care implica extinderea stratului de zapada in Europa si Asia, zone-cheie fiind mai ales sudul Siberiei si nordul Europei.”
In functie de extinderea si frecventa zapezii din aprilie pana in octombrie, se poate afla daca vor fi conditii aspre sau blande pe timp de iarna, desi nu se poate spune cu o precizie de 100%, avand in vedere natura capricioasa a fenomenelor naturale.
“Astfel de indicatii te pot ajuta sa-ti faci o evaluare si sa iei anumite decizii, chiar folosindu-te de probabilitate. Daca ai o probabilitate crescuta sa ai valori de frig, esti mai atent cu rezervele pe care ti le faci, de exemplu”, spune Roxana Bojariu, adaugand ca, pe baza unei astfel de probabilitati, se pot lua masuri in agricultura pentru diminuarea pierderilor din primavara, in organizarea mai buna a sistemului de transport in comun sau in gestionarea energiei termice si electrice.
“In mijlocul acestor teoretizari sta fenomenul oscilatiei nord-atlantice. Oscilatia nord-atlantica este un mod intern de variabilitate, asa cum este si oscilatia sudica, El Niño. In timp ce oscilatia sudica este mult mai cunoscuta, pentru ca afecteaza zone mai intinse, atunci si fenomenul este mult mai cunoscut. Iar El Niño influenteaza mai putin Europa in mod direct. In schimb, oscilatia nord-atlantica o influenteaza destul de mult, mai ales in sezonul rece.”
Acest studiu a fost realizat in cadrul proiectului european PC6 CECILIA, inceput in 2006, in care Administratia Nationala de Meteorologie este membru. Colaboratori au fost conf. dr. Ecaterina Ion-Bordei, de la Universitatea Ecologica, specialist in domeniul ciclonilor mediteraneeni, si echipa dr. Filippo Giorgi de la International Centre for Theoretical Physics din Trieste, Italia.
Interviu in revista “Science”
Faza pozitiva a oscilatiei nord-atlantice determina conditii blande de iarna in cea mai mare parte a Europei. Atrage temperaturi mai mari decat in mod obisnuit, inclusiv in Romania, unde precipitatiile sunt mai putine. Faza negativa inseamna valuri de frig, temperaturi mai scazute decat in mod obisnuit si, pentru Romania, precipitatii mai abundente si strat de zapada, probabilitatea mai mare de a avea viscole.
“La acest studiu am venit si cu rezultate noi, care inca nu au fost publicate, pentru a limita incertitudinile si a vedea mai clar care sunt mecanismele. Am selectat niste experimente numerice, folosind un model regional, in care am incercat sa reproducem semnalul acesta pe care l-am identificat intai in datele observate. Datele ne-au fost puse la dispozitie cu mare generozitate de colegii nostri americani care participa la lucrare.”
“Nu este nici profesional, nici etic sa dau o prognoza oficiala pentru un caz anume, cum ar fi 2009. Daca tu dai o predictie, care nu este bine fundamentata si nu se adevereste, poti sa cauzezi modificari foarte grave. Daca dai o predictie ca iarna va fi foarte grea fara sa ai o fundamentare si daca omul care citeste nu intelege aspectul probabilist, poti sa modifici, de exemplu, pretul petrolului pe piata. Poti da o prognoza operativa numai dupa ce esti sigur ca ai eliminat toate incertitudinile.”
Roxana Bojariu spera sa publice a doua parte a rezultatelor pana la sfarsitul anului, intr-o revista din baza de date ISI, dupa care ar urma procedurile de intrare in operativ si de dezbatere publica. “Punctul de pornire a fost identificarea unei relatii posibil predictive in datele de obervatie. Am publicat in 2003 o lucrare pe aceasta tema in «Geophysical Research Review», revista a Societatii Americane de Geofizica. Lucrarea publicata mi-a prilejuit un interviu in revista «Science», alaturi de alti colegi americani si britanci care lucrau pe acest subiect.”
Specialistul roman a inceput sa cerceteze mai detaliat relatia cauzala dintre extinderea stratului de zapada in emisfera nordica si evolutia oscilatiei nord-atlantice in timpul unui stagiu postdoctoral la Universitatea Complutense din Madrid. Iar cercetarile in aceasta directie au continuat apoi gratie proiectului DYNAMITE din Programul Cadru 6 al Uniunii Europene.
Doi dintre coautori sunt prof. dr. Ricardo Garcia- Herrera, de la Universitatea Complutense din Madrid, si prof. dr. Luis Gimeno, de la Universitatea din Vigo, dr. Tingjun Zhang si dr. Oliver W. Frauenfeld, de la National Snow and Ice Data Center din Boulder, Colorado, SUA.
