Capitala a trecut pe pozitia intai, in locul Sofiei, in topul celor mai poluate orase din Uniunea Europeana, din cauza noxelor emise de masini.
Capitala Romaniei ocupa primul loc in cel mai recent top al oraselor poluate din Uniunea Europeana, depasind Sofia, Atena sau Roma, potrivit directorului executiv al Agentiei pentru Protectia Mediului (APM) Bucuresti, Adrian Catrina. Topul a fost intocmit in baza unor date adunate in anul 2005, cele colectate ulterior nefiind inca procesate pentru a putea fi alcatuit un nou clasament.
In aceste conditii, Bucurestiul a devenit primul oras din Romania care a fost dotat cu o retea de monitorizare a calitatii aerului. Aceasta este alcatuita din opt statii fixe de monitorizare, trei dintre ele menite sa inregistreze posibilele poluari provenite din mediul industrial, doua de la traficul rutier si alte trei fiind statii „de fond” – cele care masoara noxele emise de agentii economici.
Acestea sunt amplasate in zonele Lacul Morii (statie de fond urban), Magurele (statie de fond suburban) si Balotesti (statie de fond regional). Statiile masoara nivelurile de noxe, de oxizi de sulf, de ozon si monoxid de carbon, dar pot da date si despre cantitatea de praf sau plumb din aer. Acestea sunt dotate cu senzori si cu aparate de masura si colecteaza date de la o inaltime de patru metri fata de sol. Datele sunt relevante pentru o suprafata de trei-patru kilometri patrati, pentru fiecare statie.
Potrivit datelor colectate de statiile de monitorizare, principala sursa de poluare a Capitalei o reprezinta traficul rutier, responsabil pentru circa 70% dintre impuritatile din aer. Centralele electrotermice, industria, santierele de constructii si unele instalatii de incalzire a locuintelor particulare ocupa, in ordine, urmatoarele patru locuri ale clasamentului.
Adrian Catrina a declarat ca, in Bucuresti, nivelul maxim admis de poluare cu noxe si praf este depasit frecvent, existand insa si cazuri in care nivelurile masurate impun chiar masuri urgente, depasind pragul de alerta reprezentat de dublul nivelului maxim admis.
Astfel, pe 11 martie 2008, intre orele 21.00 si 23.00, statia de monitorizare din Drumul Taberei a indicat o cantitate medie de peste 400 de picograme de dioxid de azot pe metrul cub de aer, cu un varf de 501, valoarea maxima admisa prin lege fiind de 200, iar pragul de alerta este de 400.
„Conform legii, in astfel de situatii trebuie anuntate de urgenta autoritatile locale care sa ia masuri de revenire la normal intr-un interval de maximum trei zile. Am notificat Primaria Capitalei, insa ni s-a raspuns ca fenomenul nu a avut intinderea prevazuta de lege pentru a justifica interventia de urgenta”, a declarat Catrina. El a precizat ca situatia din Drumul Taberei a fost favorizata si de conditiile meteo din acea zi – fenomenul inversiunii termice si calmul atmosferic.
Avand in vedere calitatea precara a aerului din Capitala, APM Bucuresti a demarat un program prin care, in parteneriat cu autoritatile locale din Bucuresti, dar si cu sprijin guvernamental, vor fi luate masuri de scadere a nivelului de poluare. Autoritatea de mediu propune masuri privind imbunatatirea conditiilor de trafic, dar are in vedere si combaterea celorlalte surse de poluare.
Pentru mai multe informatii viziteaza Cotidianul
