Text de Livia Cimpoeru, corespondenta de la Copenhaga
Foto: Mihai Stoica / Green Report
Cine-a zis ca Amsterdamul este capitala bicicletelor inseamna ca n-a ajuns niciodata la Copenhaga. Capitala daneza pare sa fi fost gandita de cel mai inrait biciclist din lume, care a decretat ca cetatenii care se deplaseaza pe doua roti trebuie respectati mai ceva ca vacile sfinte din India.
Pentru un bucurestean obisnuit să se ferească de bolizii nervosi inclusiv pe trotuar, spectacolul fascinant al strazilor daneze intesate de biciclete ramane pe retina ca un film SF al unei lumi perfecte.
Coloane de biciclisti
Dar pentru ca uneori impresiile pot fi inselatoare, cel mai bine ar fi sa aflati cateva cifre oficiale, care ar face sa crape de ciuda orice biciclist al planetei.
350 de kilometri de piste deja construite! Ca sa va faceti o idee, aceeasi distanta desparte Bucurestiul de Piatra Neamt. Si asta nu e tot! Sa nu uitam de cei 70 de kilometri de piste aflate in curs de amenajare, care cresc pe masura ce dai la pedala.
Dovada ca statisticile oficiale ale orasului consemneaza ceea ce pentru un roman e greu de conceput: 37% dintre locuitori se deplaseaza cu bicicleta la locul de munca sau la scoala. Iar asta se simte din plin, pentru ca in Copenhaga vezi mai multe ambuteiaje de biciclete decat coloane de masini la semafor. Raportul se pastreaza si in fata blocurilor, unde rastelurile de biciclete sunt mai pline decat parcarile de masini.
Treaba daneza
Sa nu credeti insa ca danezii s-au gandit vreodata sa imprumute ceva din stilul dambovitean al pistelor bucurestene, unde benzile rasar peste noapte si se degradeaza peste zi.
Tanci de cativa anisori, navetisti la cravata, pustoaice in pantofi cu toc sau bunicute ruginite se urca pe sa cu o siguranta de invidiat, pedaland pe orice mare bulevard fara cea mai mica temere. Si asta pentru ca pista e complet separata de carosabil si de trotuar, fiind gandita ca zona de tampon intre cele doua. O masina parcata pe pista a de neconceput, chiar si accidental. Regulile sunt respectate de toata lumea, indiferent ca esti sofer, biciclist sau pieton.
Semafoare proprii
Fara exceptie, benzile sunt construite pe ambele sensuri de mers si sunt late cat sa incapa cel putin doi biciclisti in paralel. In zonele centrale, pistele isi permit chiar luxul de a avea propriile semne de circulatie si semaforizari.
Si poate unul dintre cele mai mari avantaje este faptul ca in orice metrou sau tren urban poti sa-ti parchezi linistit batrana bicicleta in spatiul special amenajat de la capatul garniturilor. Nimeni nu se supara, nimeni nu se scandalizeaza.. ba mai mult, biciclistul are intotdeauna prioritate in spatiul special destinat. Asa ca, daca locuiesti undeva la periferie si vrei sa mergi cu bicicleta, nu-i nevoie sa ajungi sfarsit de oboseala si transpirat la o cafeluta in frumosul centru istoric al orasului.
To ”copenhagenize”
Una dintre cele mai spectaculoase privelisti e oferita de parcarile supraaglomerate de langa marile intersectii sau statii de metrou, unde-si fac loc zeci sau chiar sute de biciclete, unele amplasate supraetajat pentru a incapea pe trotuar. Seara, in zonele de terase sau de carciumi, in loc de obisnuitul tablou al masinilor parcate pana in mijlocul strazii avem parte de duioasa imagine a unui trotuar plin de bicicletele chefliilor.
Principalul ”vinovat” pentru impecabila retea este deja celebrul arhitect urban Jan Gehl, originar din Copenhaga, care in 2007 a fost ”imprumutat” de municipalitatea din New York ca sa introduca modelul danez de infrastructura pietonala si de biciclete. De altfel, cultura pedalatului din Copenhaga a devenit atat de notorie incat limba engleza s-a imbogatit cu un nou cuvant – ”copenhagenize” – pentru a descrie eforturile altor orase de a imita infrastructura de piste din orasul danez.
Bike to the Moon
O statistica amuzanta arata ca biciclistii din Copenhaga acopera zilnic un total de 1,2 milioane de kilometri pe zi, distanta echivalenta cu doua calatorii pana pe Luna si inapoi.
Si asta pentru ca, raportat la numarul de locuitori, Copenhaga inregistreaza o medie aproape imposibil de egalat de vreun alt oras: 3 kilometri de mers pe bicicleta de persoana pe zi.
Pana in 2015, unul din doi angajati sau studenti din Copenhaga se va duce la serviciu sau la scoala pe bicicleta. Asa au promis edilii celui mai verde oras al Europei, care, spre deosebire de omologii lor bucuresteni, se si tin de cuvant. Ei au calculat ca programul va reduce emisiile de gaze cu efect de sera cu 80.000 de tone pana in 2015.
Autoritatile mai pregatesc benzi speciale pentru sosele, care ii vor separa pe biciclisti de automobilisti si le vor face traseul mult mai sigur de parcurs. Acestea au demarat crearea un sistem de interconectare a rutelor ”verzi”, pentru ca biciclistii sa poata calatori in siguranta si cu placere intre orase. Reteaua va acoperi 100 de kilometri si va avea nu mai putin de 22 rute verzi.
Cum sa folosesti o bicicleta pe gratis
Nu-i nevoie sa te rogi fierbinte de prieteni si nici sa sterpelesti una din rastel. Tot ce trebuie sa faci e sa dibuiesti unul din cele 110 rasteluri de biciclete municipale din centrul orasului si sa introduci o moneda de 20 de coroane (11 lei) pentru deblocarea uneia.
Dupa plimbare, bicicleta se poate returna la orice alt astfel de punct, de unde poti recupera si cele 20 de coroane. De notat ca folosirea bicicletelor gratuite e limitata la zona din centrul orasului, iar acestea sunt expuse de la mijlocul lunii aprilie pana in noiembrie.
La Palat, ricsar!
Nu e nevoie nici macar sa faci efort ca sa vizitezi Copenhaga ”la pedale”. Ricsele – taxiul omniprezent al strazilor asiatice – a cucerit in ultimii ani si strazile orasului nordic. O ricsa cu bancheta confortabila se poate inchiria la un pret destul de accesibil. Turistul poate indica propriul traseu sau se poate lasa pe mana bici-taximetristului, care-l conduce catre principalele atractii sau evenimente ale orasului.
Cine vrea sa fie solidar si sa dea o ”pedala” de ajutor saracilor din Africa poate inchiria pe bani o bicicleta de la micul magazin sustenabil Turesensgade. Bicicletele second-hand sunt donatii de la marile companii de asigurari daneze, iar banii colectati din inchiere finanteaza achizitionarea a 1.200 de biciclete care sunt trimise anual in Tanzania, Sierra Leone si Ghana.
