De aproximativ un an, Bucurestiul are propriul lui copac, un copac de hartie, care face sa dispara din birouri cartonul, revistele si ziarele. Pentru multi, acest proiect reprezinta o speranta, pentru altii – o necesitate, iar pentru cei putini care muncesc la el – o ambitie. aceasta este povestea unui proiect "aruncat in apa", copacul de hartie.
Text de Oana Neneciu
"Dupa aproape patru ani in care proiectul a stat in sertar, am incercat sa gasesc finantare clasica, gen fonduri PHARE, numai ca Mediaorg, ONG-ul prin care desfasuram programul, nu avea niciun istoric si nu a prezentat pentru multa lume garantie, motiv pentru care, anul trecut, am dat drumul la proiect fara finantare, fara nimic. L-am aruncat in apa, cu gandul, recunosc, total neprofesionist, ca ne va fi foarte greu sa con vingem lumea sa intre in proiect si ca vom avea timp sa cres tem", ne-a declarat Claudia Catana, managerul proiectului (foto sus).
Lucrurile nu au stat deloc asa. In cateva luni, Copacul de Hartie avea peste 300 de parteneri, companii de unde se colecta hartie, dar nu si fonduri pentru dezvoltare. Practic, patru oameni, voluntari, au sustinut si au pus in functiune mecanismul.
Cand vine vorba despre numarul companiilor inscrise ca parteneri in proiect, te intrebi daca nu cumva Copacul de Hartie reprezinta o portita de scapare, un exercitiu de imagine, un raspuns la intrebarea "Ce proiecte de mediu desfasurati?", la care un director poate raspunde foarte mandru ca sunt partenerii Copacului. Claudia spune ca e un targ pe care e dispusa sa-l accepte: "Este foarte clar pentru mine, si pot s-o spun cu voce tare, ca de la un punct incolo, pentru unele companii este o chestie de imagine, numai pentru faptul ca ma suna PR-ul, dar este oarecum un targ la care ma asteptam. Atata timp cat ai ajuns in companie si daca oamenii aia isi fac datoria intern cum trebuie si recicleaza cum trebuie, lucrurile sunt castigate de ambele parti. Si ei isi castiga imagine de companie responsabila, si noi facem ceea ce ne-am propus".
Campania de strangere de fonduri, sustinuta de KFC, nu a avut mare succes din aceasta perspectiva, in schimb i-a adus Copacului multa notorietate si parteneri, aproximativ 80% din total.
Ce a iesit din toate astea? Peste o mie de copaci plantati in noiembrie 2007, pentru cantitatea stransa intre lunile martie si septembrie, o a doua sesiune de plantare fiind programata pentru aprilie sau mai 2008. "Multi oameni ne intreaba noua ce ne iese. Pai, noua nu ne iese… cand vorbim strict despre bani. Dar daca ne gandim ca plantam niste copaci, ca hartia aia nu mai ajunge la cosul de gunoi, ca automat se va recicla, mie mi se pare ca iese destul de mult."
Proiectele pentru 2008 sunt foarte multe, iar principalul tel este extinderea proiectului in alte orase. Orasele vizate sunt Timisoara, Iasi, Constanta, Craiova si Cluj. Sesiunile de plantare vor avea loc in zonele forestiere, acolo unde este cea mai mare nevoie, unde sunt portiuni mari, defrisate. "Ne mutam pe zone forestiere pentru ca, din informatiile pe care le detin, in Bucuresti vor fi foarte multe sesiuni de plantare anul asta, unele organizate de primarie, altele organizate de diverse companii. Mi se pare un pic aiurea sa ne ingramadim aici cu totii cand de fapt este nevoie la nivel national", precizeaza Claudia.
