Şefi de state din peste 100 de ţări, dintre care unele, precum Brazilia, au fost criticate din cauza defrişărilor intense, şi-au luat angajamentul, marţi, la Conferinţa ONU privind schimbările climatice (COP26), de a conserva pădurile în efortul de a stopa încălzirea globală, arată AFP.
Activiștii de mediu consideră promisiunea lipsită de fermitate și arată că, de fapt, ea oferă încă timp acestor state pentru a continua defrișările.
Pădurile, considerate „plămânul Terrei” alături de oceane, joacă un rol esenţial în lupta împotriva schimbărilor climatice, absorbind o parte importantă din miliardele de tone de gaze cu efect de seră care sunt eliberate în fiecare an în atmosferă în urma activităţilor umane.
Pentru a stopa degradarea lor, lideri politici din peste 100 de ţări care adăpostesc 85% din pădurile lumii, inclusiv pădurea boreală a Canadei, pădurea amazoniană a Braziliei şi pădurea tropicală din bazinul fluviului Congo, au adoptat o declaraţie despre păduri în cadrul Conferinţei ONU pentru climă (COP26), care se desfăşoară în această perioadă la Glasgow.
Iniţiativa, care va beneficia de o finanţare publică şi privată de 19,2 miliarde de dolari întinsă pe mai mulţi ani, este esenţială pentru ca omenirea să îşi atingă obiectivul de a limita încălzirea climei cu cel mult 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială, a anunţat prim-ministrul britanic Boris Johnson, gazda evenimentului.
„Nu putem să combatem pierderea devastatoare a habitatelor şi speciilor fără să luptăm împotriva schimbărilor climatice şi nu putem să combatem schimbările climatice fără să protejăm mediul natural şi să respectăm drepturile populaţiilor autohtone”, a declarat politicianul britanic, marţi.
„Protejarea pădurilor noastre este lucrul corect care trebuie făcut nu doar pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, ci şi pentru a avea un viitor mai prosper pentru noi toţi”, a adăugat el.
Suprafeţele acoperite de păduri scad într-un „ritm alarmant” şi echivalent cu 27 de terenuri de fotbal în fiecare minut, potrivit preşedinţiei britanice de la COP26.
Potrivit ONG-ului Global Forest Watch, defrişările au accelerat la nivel mondial în ultimii ani: distrugerea pădurilor primare a crescut cu 12% în 2020 în raport cu anul precedent, în pofida crizei economice provocate de pandemia de COVID-19.
Printre semnatarii acestui angajament se află China, Rusia, Franţa, Australia şi Statele Unite.
„Conservarea pădurilor noastre şi a altor ecosisteme esenţiale este indispensabilă pentru a ne atinge obiectivele climatice”, precum şi pentru a „avea o apă curată, pentru menţinerea biodiversităţii, susţinerea populaţiilor autohtone şi reducerea riscului de răspândire a bolilor”, a declarat preşedintele american Joe Biden.
Guvernul brazilian, criticat pentru politica sa de mediu, a anunţat luni obiective mai ambiţioase pentru a-şi reduce emisiile de CO2 – cu 50% până în 2030 în loc de 43%, obţinerea neutralităţii carbonului până în 2050 – şi pentru a lupta împotriva despăduririlor.
De la începutul mandatului preşedintelui Jairo Bolsonaro în 2019, Amazonia braziliană a pierdut 10.000 de km2 de păduri pe an, comparativ cu 6.500 de km2 pe an în deceniul precedent.
Una dintre ţările vecine, Columbia, a decis să nu aştepte până în 2030 şi să protejeze 30% din teritoriul său încă din 2022, a anunţat marţi preşedintele columbian Ivan Duque.
Reprezentanţii unor ONG-uri, precum Greenpeace, au arătat că obiectivul anilor 2030 propus marţi este mult prea îndepărtat şi dă startul „unui deceniu suplimentar de despăduriri”.
Reprezentanţii Global Witness se tem că se vor repeta „eşecurile precedentelor angajamente” similare, din cauza unei finanţări insuficiente şi a incertitudinilor legate de respectarea promisiunilor care au fost făcute.
Această declaraţie a fost semnată la o zi după discursul prin care secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut „salvarea omenirii” în faţa celor 120 de şefi de state şi mii de delegaţi şi de observatori reuniţi la Glasgow.
Citește și: COP26: Aproape 90 de state își vor asuma reducerea emisiilor de metan cu 30% până în 2030
