Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) anunţă că susţine platforma civică „Împreună pentru centura Verde”, lansată de zeci de organizaţii neguvernamentale, grupuri civice şi persoane publice, iniţiativă care presupune punerea sub protecţie a întregii vegetaţii forestiere din judeţul Ilfov, în contextul tăierilor îngrijorătoare de păduri din jurul Capitalei.
Anunţul Ministerului este făcut după ce, iniţial, instituţia anunţase să nu susţine o iniţiativă legislativă propusă de această platformă civică, MMAP invocând, la acel moment, mai multe motive, între care unele care ar ţine de tehnica legislativă.
Anunţul privind susţinerea de către Ministerul Mediului a proiectului „Împreună pentru centura Verde” a fost făcut pe pagina de Facebook a ministrului, după o întâlnire a ministrului Tánczos Barna cu activistul de mediu Alex Găvan, unul dintre iniţiatorii acestui proiect, care a fost depus în Parlament de USR.
„Protecţia mediului nu poate avea culoare politică. Iniţiativele din partea activiştilor de mediu, care aduc o plus valoare comunităţilor locale au nevoie de susţinere şi sprijin deplin din partea tuturor. Rolul social al pădurilor din jurul marilor oraşe este incontestabil. Trebuie să punem la dispoziţia cetăţenilor aceste spaţii verzi şi este de datoria autorităţilor să facă aceste păduri utilizabile şi de folos pentru comunitate”, a declarat ministrul Tánczos Barna la întâlnirea cu conservaţionistul Alex Găvan, fondatorul platformei civice „Împreună pentru Centura Verde”, conform anunţului de pe pagina de socializare a Ministerului Mediului.
Anterior, Ministerul Mediului anunţase că nu susţine iniţiativa legislativă propusă de activiştii implicaţi în susţine platforma civică „Împreună pentru centura Verde” şi promovată în Parlament de către deputatele Oana Cambera şi Diana Buzoianu.
Într-un document semnat de ministrul Tánczos Barna şi adresat Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul din cadrul Guvernului, MMAP transmitea, în 25 mai, că nu susţine iniţiativa promovată de cele două deputate din considerente care ţin de tehnica legislativă, de norme de redactare a actelor normative, ministerul arătând totodată că proiectul de act normativ conţine termeni şi elemente care nu sunt definite în legislaţie, dar şi prevederi care ar încălca dispoziţiile altor acte normative.
Astfel, Ministerul Mediului arăta, în documentul citat, că nu susţine acest proiect pentru că „propunerea legislativă nu realizează o configurare explicită a conceptului şi noţiunilor folosite în textul propus, pentru a se asigura astfel înţelegerea corectă a acestora şi a se evita interpretările greşite, cu atât mai mult cu cât încălcarea prevederilor legale preconizate constituie infracţiune care se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani, astfel încălcând depoziţiile art. 25 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative”.
De asemenea, MMAP arăta că proiectul de act normativ nu defineşte unii termeni pe care îi foloseşte, termeni precum „tăieri în scop de reconstrucţie ecologică”, ce ar fi permise conform propunerii, dar „stare de pericol pentru siguranţa utilizatorilor pădurii”.
„Totodată, în textul soluţiilor legislative nu sunt prevăzute dispoziţii prin care se reglementează entităţile care sunt eligibile şi care au obligaţia elaborării studiilor de specialitate prevăzute în propunerea legislativă, termenul de realizare a acestora, entitatea/entităţile care validează/aprobă studiile respective, sursa de finanţare sau alte informaţii necesare aplicării soluţiei legislative preconizate”, mai motiva Ministerul decizia de a nu susţine proiectul.
MMAP sublinia că, în România, Codul Silvic reglementează gestionarea pădurilor „la modul general şi nu într-un mod particularizat, care să se aplice doar pentru unul din judeţele României”.
Avizul negativ al Ministerului a provocat reacţii critice din partea susţinătorilor platformei „Împreună pentru centura Verde”.
„Deci nici măcar susţinem cu nişte observaţii/amendamente, ci NU susţinem, cu argumente rezolvările sau pe lângă, de tehnică legislativă. Aici suntem: proiectele de mediu, cu impact uriaş asupra cetăţenilor, susţinute puternic de către societate, sunt respinse chiar de către instituţia care ţine frâiele deciziilor de mediu. Când normal ar fi ca chiar ministerul mediului să vină cu astfel de propuneri, nu numai să le susţină”, scria, în 6 iunie, activistul de mediu Florin Stoican, care a lucrat la acest proiect.
Citește și: Petiție pentru Centura Verde care combate poluarea din Capitală
Adevarul: „Centura Verde“ a Bucurestiului, o tevatura ingropata in praf
