Şi-a deschis casa străinilor, a renunțat la a mai merge la supermarket, cumpără doar alimente produse pe plan local și își face singur produsele de igienă și curățenie. În curând, va înființa un restaurant la care nu trebuie să plătești nimic și un sistem de eco-parcuri care valorifică deșeurile cetățenilor. Se numește Dan Fofiu Sânpetreanu și locuiește în Cluj-Napoca.
Pe Dan l-am cunoscut la Sibiu, la o conferință pe tema economiei circulare. A venit cu un borcan de legume conservate după el, ca să demonstreze cum te poți hrăni local chiar și iarna. Nu a fost însă singura lecție pe care am învățat-o de la Dan, care s-a dovedit a fi unul dintre cei mai eco-responsabili oameni pe care îi cunosc. Şi cum știam că pot învăța și mai multe, recent, l-am vizitat în Cluj, unde locuiește împreună cu soția sa, Adela.
Casa lor, de pe strada Caisului 22, nu e cu mult diferită față de cele ale vecinilor. Însă, în spatele porții, se ascunde un concept unic. Înainte, aici funcționa o pensiune. Acum 3 ani și jumătate, Dan și Adela au hotărât să renunțe la micul lor business, pentru o idee care avea să le transforme viața.
Au deschis casa tuturor celor care vor să locuiască aici, pe principiile a ceea ce ei numesc „economia cadoului”. Nimeni nu trebuie să plătească nici cazare, nici masă, nici facturi. Însă, fiecare poate dărui ce vrea, dacă vrea.
Până acum, le-au trecut pragul casei peste 1.000 de oameni. Unii s-au cazat pentru câteva zile, alții – pentru o lună sau șase. Unii au dat în schimb bani, alții servicii sau informații valoroase. „V-aș putea vorbi ore în șir despre lecțiile pe care le-am învățat de la oamenii care au dormit la mine în ultimii 3 ani și jumătate. Am învățat să facem murături, să reparăm lucruri și să înființăm cooperative agricole.”
Cert este că, de mai bine de 3 ani, cheltuielile Casei de cultură permanentă, așa cum e cunoscut locul în Cluj, nu au depășit niciodată veniturile. Au avut tot timpul bani de facturi și mâncare.
Cum își poate reduce deșeurile un consumator eco-responsabil
Pentru ca modelul să funcționeze, locatarii casei au fost de acord să renunțe la multe dintre obiceiurile de consumator modern. Dovada stă în coșul lor de gunoi. Are 110 litri, dar îl golesc o dată la 2 săptămâni. Iar asta doar când locuiesc 12 oameni în casă. Când însă sunt doar Dan, Adela și alte 2 persoane, ca acum, sunt nevoiți să îl arunce doar o dată pe lună. Şi asta din cauza nisipului folosit de cele 6 pisici.
Soluția nu e complicată, spune Dan. Trebuie doar să renunți la a mai cumpăra mâncare ambalată. Așa că și-au convins locatarii să meargă la cumpărături cu propriile recipiente și astfel au redus semnificativ deșeurile de plastic. În plus, pentru deșeurile alimentare și-au construit un compostor în propria curte.
Însă rar ajung să le producă. Asta pentru că urmăresc atent ce alimente au la dispoziție și cât pot mânca. Iar restul le transformă în conserve, murături sau compoturi, pentru iarnă. Cât despre hrană, și-o procură aproape în totalitate de pe plan local.
Cum își poate procură hrana un consumator eco-responsabil
O dată pe săprtămână, soții Fofiu Sânpetreanu primesc un coș de legume de la fermierii din Asociația pentru Susținerea Agriculturii Ţărănești. O dată la trei zile, un fermier din Feleacu le aduce două sticle de lapte muls de el. Din lapte, își fac singuri iaurt, iar sticlele le curăță și le returnează, pentru refolosire.
Dan a renunțat complet la supermarketuri. Vrea să sprijine magazinele locale, chiar dacă plătește mai mult pentru alimente. Are însă satisfacția că ajută un vecin să reziste presiunilor marilor lanțuri, care deschid mici magazine de cartier și înghit business-urile locale.
Entuziasmul celor doi pentru a consuma local și sustenabil nu se oprește însă aici. Dan și Adela își culeg ceaiurile și o parte din fructe din cartier. Din copacii aflați pe domeniul public, strâng flori de salcâm, măceșe, flori de soc, corcodușe, prune și nuci. Apoi fie le usucă, fie le transformă în compot.
„Nu trebuie să cumpăr foarte multe. Dacă mi-e lene, cumpăr pâine. Dacă nu mi-e lene, mi-o fac singur, cu făina pe care mi-o pot măcina la o moară aflată în Cluj. Dacă ne-am organiza mai mulți, am putea duce grâu și face propria făină ecologică, obținută fără pesticide. Şi astfel, am putea încuraja agricultura ecologică. Avem puterea de a schimba orice pe piață, atât timp cât decidem că banii noștri votează.”
Dan, Adela și locatarii au și plantat propriile legume, iar în viitor vor să facă o seră pe terasă.
Ce produse de curățenie are un consumator eco-responsabil
Sustenabilitatea consumului nu se reflectă doar în mâncarea cumpărată. Soții Fofiu Sânpetreanu au renunțat și la produsele de curățenie. Adela nu mai folosește produse cosmetice, ci doar hena pentru păr.
În rest, își produc singuri deodorantul, săpunul din ulei și pasta de dinți din argilă, bicarbonat de sodiu, glicerină și arome. Pentru curățenie, folosesc oțet obținut din Kombucha.
„Dacă îl lăsăm la fermentat mai mult de 5 zile, obținem oțet, pe care îl folosim pentru geamuri, podele.”
Cum își încălzește casa un consumator eco-responsabil
Cea mai mare problemă pentru ei este asigurarea energiei și încălzirea spațiului. În salon, au două uși mari, geamuri imense din sticlă și un open space care comunică cu scările.
„Încercăm să găsim o soluție pentru producția de energie. Nu sunt convins că panourile solare sunt o soluție sistemică, pe termen lung. Dacă iei în considerare toate costurile implicate, inclusiv cel de reciclare, obții un preț mult mai mare decât cel de vânzare.”
Dacă pentru producția de energie nu au găsit soluția încă, la încălzire Dan pare să fie oarecum mulțumit.
„Cineva ne-a învățat să construim o sobă de tip rachetă, în care ardem lemn recuperat de pe terenurile aflate în construcție. Altă persoană ne-a promis un workshop de realizat sobe în clopote. E o sobă cu vreo 500 cărămizi, cu ajutorul căruia arzi lemn timp de 2 ore pe zi și e suficient. Pui grămada de lemn odată și nu trebuie să o supraveghezi.”
Cu ce te alegi dacă ești un consumator eco-responsabil
Beneficiul imediat pe care îl are un consumator eco-responsabil este o reducere a cheltuielilor. „Dacă îmi reduc costurile, nu trebuie să mai muncesc la fel de mult sau îmi pot folosi banii altfel”, spune Dan.
Dan este director de spital. Iar banii pe care îi câștigă la job îi folosește pentru Casa de Cultură Permanentă și pentru alte două proiecte pe care le dezvoltă în acest moment. Este vorba despre un restaurant gândit pe principiile economiei cadoului și un sistem de eco-parcuri care valorifică deșeurile produse de populație. Întrebat de ce le face pe toate, Dan a răspuns în cel mai sincer mod posibil.
„Nu fac asta datorită convingerilor mele ecologice, ci pentru că mă face fericit. Cea mai bună metodă de a fi fericit este să fii consistent, să te simți apreciat de oameni, să fii etic și să îți folosești energia în mod creativ.”
Despre cum își mai folosește Dan energia vom afla în materialele viitoare.
