Ca urmare a măsurilor de izolare, interesul față de telemedicină – serviciul prin care medicul consultă pacientul de la distanță, prin intermediul tehnologiei – a crescut cu 525%. Oamenii din domeniu spun că 90% din consultațiile medicale de bază se pot face de la distanță, ceea ce ar putea reduce deplasările la medic după pandemie și ar micșora, astfel, emisiile de substanțe periculoase.
Foto: Rețeaua Privată Regina Maria
Potrivit unei analize Atlas VPN, cuvântul „telemedicină” a înregistrat, în luna ianuarie a anului 2020, o rată de interes în jur de 15. În februarie, interesul a crescut ușor, ajungând la 17. În martie, însă, când pandemia s-a extins în mai multe zone ale lumii, scorul de popularitate a cuvântului „telemedicină” a ajuns la 97. În aprilie, interesul a atins apogeul, cu o creștere de 525% față de ianuarie.
Analiza, care a urmărit date din ultimii 16 ani, arată că interesul vizavi de acest gen de servicii a fost fluctuant, cu cote de interes relative mari în 2004 și cu cele mai puține căutări în 2013.
Potrivit lui Alex Turkeltaub, CEO al unei companii medicale din San Francisco, 90% din consultațiile medicale de bază se pot face de la distanță, însă pacienții se simt mai confortabil când stau de vorbă cu medicul față în față.
Dacă pacienții ar fi mai deschiși să testeze telemedicina, ar avea de câștigat și mediul, prin reducerea călătoriilor la medic și, deci, micșorarea emisiilor periculoase.
Într-un comentariu despre documentarul „Planet of Humans”, care pune sub semnul întrebării eficiența energiei verzi, Raul Pop, specialist în managementul deșeurilor, a spus pentru Green Report:
„Avem o singură ieșire: să reducem consumul. Iar asta nu înseamnă să trăim mai saracăcios ci, în primul rând, să reducem risipa. Știi ce amprenta de carbon au avut drumurile tale până la bancă sau la un ghișeu oarecare, să zicem în cursul ultimului an? Ai fi putut face asta cu niste clickuri și o rezolvai direct de la cauză. În schimb, ne concentrăm pe soluții ca să mergem «electric» pe la ghișee. Sau cu energie din «biomasă». E mai simplu (și mai profitabil) decât să măsurăm și să folosim calculul amprentei de carbon pe tot ciclul de viață al produsului. Costurile suplimentare și le asumă oricum sistemul sanitar, care tratează (și cumpară) ceea ce ar fi putut fi evitat”.
Un studiu de mediu arăta că traficul rutier reprezintă principala contribuție la emisiile de oxizi de azot (77,9%), de compuşi organici volatili nemetalici (75%), de PM2.5 (45,5%), de PM10 (48,4%), monoxid de carbon (89,7%), de benzen (79%).
Iar „the silent killer” (ucigașul tăcut) – cum mai este cunoscută poluarea aerului – pătrunde prin nări, își face drum cu ușurință până la organele interne și omoară 26.490 români pe an, potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu.
