Consultările publice pentru elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență au fost finalizate. Cum s-au desfășurat și ce urmează

Consultările publice pentru elaborarea celei de-a doua versiuni a Planului Național de Redresare și Reziliență au avut loc în perioada 8-16 februarie. La consultări au participat reprezentanți ai mediului de afaceri, sindicate, experți și reprezentanți ai societății civile. Vestea bună este că, de această dată, participarea publicului a fost asigurată în număr mare, iar Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este deschis sugestiilor. Vestea proastă este că doar o mână de oameni au reușit să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor, dar vor putea să trimită o fișă cu idei de reformă. În martie vom ști dacă implicarea societății civile fost doar una formală sau va fi cu adevărat luată în considerare. 

Reforma este cuvântul cheie în acest Plan. Comisia Europeană așteaptă propuneri care să simplifice modul în care cetățenii interacționează cu instituțiile statului prin digitalizare, să schimbe modul în care utilizăm resursele și modul în care consumăm într-unul mai sustenabil și care aduce plus valoare în economie. În acest sens, promisiunea de eliminarea de la finanțare a infrastructurii de gaze fosile a ministrului este un pas în direcția potrivită.

Prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, România beneficiază de un sprijin financiar în valoare de 30,4 miliarde de euro, din care 13,7 miliarde sub formă de granturi și 16,6 miliarde sub formă de împrumuturi, care va trebui cheltuit până în 2026. Această sumă va servi ca suport bugetar pentru reformele și investițiile identificate pentru re-dezvoltarea economiei naționale și cuprinse în cadrul Planului, a cărui versiune finală trebuie transmisă spre revizuire Comisiei Europene până la sfârșitul lunii aprilie 2021. Din valoarea totală, cel puțin 37% trebuie îndreptată către investiții pentru mediu și schimbări climatice, iar 20% din fonduri trebuie alocate tranziției digitale.

Guvernul anterior a lansat cu fast în noiembrie anul trecut un Plan de Redresare elaborat intern, fără reforme serioase, care includea proiecte distructive pentru mediu, fără consultarea publicului. Atunci societatea civilă a reacționat dur, criticând modul netransparent de elaborare a unui document foarte important pentru viitorul României.

După publicarea primei versiuni, structura Guvernului a fost schimbată în urma alegerilor parlamentare desfășurate pe 6 decembrie 2020, în urma cărora Ministerul Fondurilor Europene, instituția responsabilă de coordonarea procesului de elaborare a PNRR,  a fost reorganizat sub noua conducere în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, având ca priorități actualizarea Planului și desfășurarea unei noi consultări publice.

Primele măsurile de revizuire a PNRR au constat în formarea unor noi grupuri de lucru din care au făcut parte doar reprezentanții ministerelor de linie, fără a permite participarea societății civile, a organizațiilor relevante sau a altor parteneri de dialog, în cadrul cărora au fost analizate propunerile venite de la fiecare Minister în parte. Consultările cu societatea civilă au avut loc în perioada 8-16 februarie în cadrul unor sesiuni online de dezbatere pe 11 teme specifice precum dezvoltarea rurală și urbană, competitivitate economică și digitalizare, tranziție verde și schimbări climatice, infrastructură educațională și de sănătate.

Am participat ca reprezentantă a Asociației Bankwatch la discuțiile privind dezvoltarea la firul ierbii și dezvoltarea rurală, implicarea societății civile și folosirea experienței ONG-urilor la elaborarea Planului și tranziția verde și schimbările climatice. Sesiunile de consultări s-au derulat în lipsa unor agende prealabile pentru structurarea discuțiilor și stabilirea unor eventuale intervenții din partea publicului, astfel încât, în ciuda unui număr considerabil de participanți, foarte puțini au fost cei care au reușit să ia cuvântul și să dezbată propunerile Planului. La dezbaterea dedicată tranziției energetice și schimbărilor climatice au participat peste 180 de persoane, o bună parte dintre acestea nereușind să intervină în discuție.

În cadrul sesiunilor de consultare publică, alături de grupul ONG-urilor reunite în platforma Mâine se decide azi, pentru dimensiunea tranziție energetică am solicitat în mod explicit:

1. eliminarea de la finanțare a investițiilor în capacități de producție a energiei din gaz și extinderii rețelei de transport și distribuție a gazului – în propunerea Planului erau incluse sub forma de „capacități de producție și distribuție a combustibilului de tranziție”, în ciuda faptului că investițiile în noi capacități pe gaze vor împiedica trecerea la alternative mai curate și ieftine, suplimentând astfel costurile tranziției energetice-  și a proiectelor hidroenergetice care pun în pericol resursele de apă și biodiversitatea – cea mai controversată care se regăsește în plan este AHE Livezeni-Bumbești-;
2. creșterea resurselor financiare alocate investițiilor în măsuri de eficiență energetică – prima variantă a Planului prevedea alocarea a numai 500 milioane euro pentru eficiența energetică a clădirilor publice și 750 milioane euro pentru clădirile rezidențiale, deși investițiile în eficiență energetică reprezintă una dintre cele mai puțin costisitoare căi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră-  și investițiilor privind cercetarea și inovarea – doar 275 milioane de euro au fost repartizați inițial, în ciuda nivelului redus al cheltuielilor publice și private realizate până acum în acest domeniu;
3. Creșterea capacității energiei regenerabile cu impact redus asupra mediului (cu precădere eolian și solar), a flexibilității rețelelor electrice și dezvoltarea capacităților de stocare pentru energie cu emisii reduse de carbon – proiectele propuse inițial vizau doar modernizarea rețelei electrice – și a investițiilor pentru aceste proiecte care susțin tranziția energetică – 1,5 miliarde de euro erau prevăzute inițial și includeau proiectele nesustenabile amintite mai sus.  De altfel, în octombrie 2020 Comisia Europeană recomanda României utilizarea unor fonduri din PNRR pentru măsuri în domeniul energiei verzi pentru a suplimenta lipsurile Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice.

Colectarea noilor propuneri de reforme și investiții pentru versiunea revizuită a Planului se va desfășura prin completarea unei fișe standardizate și transmiterea ei până la 25 februarie, urmând ca procesul de actualizare să fie finalizat la 5 martie. Deși prin această fișă se dorește simplificarea procesului de transmitere a sugestiilor și prelucrarea lor de către Minister, formatul destul de complicat al noii fișe poate crea dificultăți publicului larg.

Potrivit dispozițiilor Propunerii de Regulament al Mecanismului de Redresare și Reziliență, PNRR va trebui să conțină un rezumat al consultărilor publice și explicații referitoare la integrarea propunerilor primite din partea publicului. Ministerul își propune ca la începutul lunii martie va fi disponibilă publicului versiunea actualizată a documentului, deci vom ști curând dacă tot efortul actorilor implicați în consultări a fost în zadar sau nu.

Laura Nazare s-a alăturat echipei Bankwatch în 2017 și coordonează campania națională pentru tranziție energetică. În activitatea sa, Laura se concentrează și pe instrumentele financiare special create pentru accelerarea procesului transformativ și pentru atingerea tuturor obiectivelor climatice și energetice asumate la nivel național.