Săptămâna trecută, vestea că Franța a adoptat o lege prin care obligă marile supermarketuri să doneze alimentele nevândute în scopuri caritabile a făcut rapid înconjurul lumii. În contextul global în care cantități inimaginabile de hrană ajung la gunoi, iar milioane de oameni mor de foame, o astfel de decizie creează un precedent important, care deschide terenul pentru strategii (inter)naționale împotriva risipei alimentare. Un lucru esențial, pe care trebuie să-l înțelegem este faptul că acest „bulgăre de zăpadă” legislativ a fost rostogolit pe pista victorioasă de un singur om: Arash Derambarsh, consilier local din comuna Courbevoie, aflată foarte aproape de centrul Parisului. Derambarsh a lansat inițial o petiție prin care cerea interzicerea aruncării alimentelor nevândute din marile supermarketuri, iar până în momentul adoptării unanime a legii, a reușit să strângă peste 200.000 de semnături. Solicitările petiției aveau la bază rezultatele testate de consilierul francez, în parteneriat cu câteva supermarketuri din comuna pe care o reprezintă, care se oferiseră voluntare să redirecționeze în scopuri caritabile produsele nevândute. Am stat de vorbă cu Arash Derambash despre motivația lui și intenția de a extinde această legislație la nivelul Uniunii Europene.
Cum a reușit un consilier local să impună un proiect legislativ la nivel național?
Nimic nu e imposibil, dacă ai convingere. Am folosit o metodă simplă, prin a+b, metoda locală: am arătat la nivel local că sistemul nu funcționează. Avem supermarketuri care aruncă 40 de kilograme de mâncare pe seară la tomberon, apoi avem oameni din clasa de mijloc și oameni săraci, cărora le e foame în fiecare seară. Era nevoie să unim aceste două absurdități și să găsim o soluție. Puterea pe care o am eu este opinia publică. Opinia publică este internetul: rețelele sociale – Twitter, Facebook – și petiția online. Prin căile astea am putut sensibiliza opinia publică: datorită noii democrații.
De a unde a pornit interesul dvs. pentru proiectul de lege împotriva risipei alimentare?
Proiectul de lege vine din două idei: când eram tânăr, la 20 de ani, mi-era foame, trăiam cu o sumă foarte mică pe lună și era foarte dificl să îmi asigur masa zilnică. Mi-am dorit să mă implic în politică, pentru a schimba lucrurile. Prima idee-acțiune pe care am pornit-o a fost să creez un parteneriat între supermarketuri și asociații. Supermarketurile nu puteau dona mâncarea decât asociațiilor care pot stoca mâncarea (Biserica Catolică, Crucea Roșie etc), fiindcă așa prevedea legea. Nu multe organizații aveau cameră frigorifică, așa că m-am gândit să schimbăm legea, astfel încât să se permită donarea alimentelor la închiderea programului. Am făcut o petiție și am reușit.
Cum au reacționat supermarketurile?
Bineînțeles că nu fost fericite. Vezi tu, noi nu avem aceleași interese: pe mine mă interesează oamenii, pe ele le interesează banii. Noi vom aprecia supermarketurile care vor respecta legea și vom continua să ne luptăm cu cele care nu vor să o respecte.
Care sunt următorii pași pentru adoptarea legii la nivel european?
Conform Tratatului de la Lisabona, ne trebuie 1 milion de semnături să impunem legea la nivel european. Avem deja 250.000.
Care credeți că va fi cea mai dificilă parte în adoptarea legii la nivel UE?
De acum va fi ușor, ce a fost mai greu a trecut. A fost mai greu astea patru luni până s-a adoptat legea. De acum e ușor. Roxana, tu mă suni de la București, nu? De ce mă suni tocmai de acolo? Pentru că există conștientizare, de asta. De acum încolo, e ușor.
Acest articol a fost realizat în colaborare cu Think Outside the Box.
Puteți citi și:
Franța a interzis supermarketurilor să arunce alimente la gunoi
Pierderile generate de risipa alimentară ar putea ajunge la 600 miliarde de dolari pe an
Taxele și impozitele mai mici ar putea reduce risipa alimentară a României
