Delta Dunării riscă să piardă 2.500 de hectare din cauza agriculturii intensive. Zona Carasuhat, care a beneficiat de un proiect european de restaurare ecologică, ar putea fi din nou uscată. Astfel, nu doar diversitatea biologică, ci și dezvoltarea economică durabilă a comunităților locale ar putea avea de suferit.
Ziua Internaționale a Zonelor Umede, sărbătorită anual pe 2 februarie, coincide anul acesta cu o situație riscantă pentru Delta Dunării.
WWF-România atrage atenția asupra riscului ca 2.500 de hectare din această zonă să fie pierdute pentru totdeauna, din cauza presiunilor generate de agricultura intensivă.
În acest context, problema se concentrează pe zona Carasuhat, un teritoriu care se află acum într-un moment de incertitudine legală și ecologică, cu implicații majore asupra echilibrului natural al Deltei și asupra comunităților locale.
Zona Carasuhat – un punct de cotitură pentru Delta Dunării
În perioada 2012-2016, zona Carasuhat din Delta Dunării a beneficiat de un proiect european de reconstrucție ecologică, fiind restaurată ca habitat natural.
Din cele 2.000 de hectare ale zonei, aproximativ 1.000 de hectare au fost reabilitate în 2016 printr-un proiect european în valoare de 4 milioane de euro, iar în 2023 zona a fost inundată în timpul primăverii.
Proiectul a avut un impact semnificativ asupra biodiversității, transformând o fosta zonă agricolă într-un ecosistem natural care a reînviat viața sălbatică din deltă.
Însă, în urma unui proces judiciar, o sentință emisă în decembrie 2024 riscă să pună capăt acestei reabilitări ecologice.
Mai exact, decizia ar putea determina secarea a 2.500 de hectare de teren din Carasuhat, sub presiunea intereselor agricole locale.
Acesta ar fi un mare regres în protejarea Deltei, având în vedere că zona a fost deja afectată de modificări istorice legate de agricultură și construcții, în special în perioada regimului Ceaușescu.
„Zona Carasuhat, care este în pericol să fie secată din nou, include și partea reconstruită ecologic între 2012 și 2016, prin proiectul european în care am fost parteneri și pe care noi o considerăm un model pentru viitorul Deltei”, și-a exprimat îngrijorarea Orieta Hulea, directoarea WWF România.
Căderea unui model ecologic de succes
WWF-România consideră că renovarea ecologică a zonei Carasuhat este un model de succes, demonstrând că investițiile în reconstrucția naturală pot aduce nu doar beneficii ecologice, ci și economice.
Astăzi, Mahmudia – Carasuhat este un loc ideal pentru reproducerea peștilor, susținut de o diversitate remarcabilă de 97 de specii de păsări.
De asemenea, zona este adăpost pentru un număr impresionant de pelicani, peste 10.000 de exemplare care folosesc zona umedă pentru hrănire și odihnă.
După reabilitarea zonei, localnicii din Mahmudia și Beștepe au început să experimenteze o creștere semnificativă a oportunităților economice.
Numărul pensiunilor de la Mahmudia s-a triplat, de la doar 2 în 2017, la 17 în 2019, iar activitățile de turism sustenabil au început să aducă venituri importante pentru comunitățile locale.
În plus, localnicii au dezvoltat afaceri în turism sustenabil, punând la dispoziția celor interesați activități precum: observarea păsărilor [birdwatching, n.red.], ture cu caiacul și agroturism.
De asemenea, pescuitul tradițional a reînviat în aceste regiuni, iar zona a devenit o destinație turistică apreciată de iubitorii naturii.
„La Mahmudia-Carasuhat s-a dovedit în ultimii nouă ani că investițiile în refacerea naturii funcționează și pot aduce prosperitate comunităților locale.” – a subliniat reprezentanta WWF.
Conform unui sondaj din 2023, 97% dintre localnici își doresc să păstreze zona inundată așa cum este, iar reconstrucția ecologică a fost acceptată și sprijinită de aceștia.
Agricultura versus turismul sustenabil – un conflict de interese
În ciuda succesului ecologic, zona Carasuhat se află în mijlocul unui conflict de interese.
Presiunea din partea companiilor agricole care doresc să valorifice terenurile pentru culturi intensive se confruntă cu interesele celor care susțin un model de dezvoltare bazat pe protecția mediului și turismul sustenabil.
În perioada regimului comunist, cele 900 de hectare din Carasuhat au fost destinate agriculturii, însă nu au adus beneficii economice pe termen lung.
Pământul nu era favorabil pentru culturi, iar până la restaurarea ecologică, zona a fost folosită ca islaz pentru creșterea animalelor.
După ce terenul a fost eliberat de activitățile agricole și redat Deltei, acesta a început să aducă atât beneficii economice, cât și ecologice, devenind un habitat important pentru faună și floră.
Aceasta ar putea deveni o zonă emblematică pentru protecția Deltei, dar presiunile economice amenință să submineze aceste progrese.
Un apel la acțiune și protecția Deltei Dunării
În acest context tensionat, WWF-România a lansat o petiție adresată Guvernului României și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prin care solicită păstrarea apei în Carasuhat și continuarea procesului de renaturare ecologică.
Petiția a strâns aproape 10.000 de semnături, iar ONG-ul îndeamnă autoritățile să adopte o Hotărâre de Guvern care să protejeze zona și să ofere despăgubiri fermierilor care ar fi afectați de această decizie.
Conform legislației în vigoare și jurisprudenței existente, soluțiile pentru protejarea zonei sunt clare.
Cea mai simplă soluție ar fi declararea întregii zone inundate ca fiind de interes public major printr-o Hotărâre de Guvern.
În plus, această zonă reabilitată a Deltei ar putea face parte din obligațiile României de implementare a Legii Refacerii Naturii, un regulament european adoptat în 2024.
Potrivit acestei legislații, România are obligația de a renatura 30% dintre terenurile și zonele umede degradate până în 2030, conform Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului privind Restaurarea Naturii și modificarea Regulamentului (UE) 2022/869.
Delta Dunării, cu o suprafață de peste 500.000 de hectare, continuă să fie un exemplu global de importanță ecologică, iar protejarea sa este o provocare continuă.
Procesul de reconstrucție ecologică a Carasuhat este un exemplu de succes, însă amenințările din partea agriculturii intensive și schimbările climatice pun în pericol progresul făcut până acum.
Este esențial ca autoritățile române și comunitățile locale să înțeleagă valoarea Deltei ca patrimoniu natural și sursă de venituri pentru viitor.
Vezi aici studiul detaliat al WWF pentru zonele umede din Mahmudia.
#deltadunarii #conservareanaturii #restaurareecologica #economiesustenabila #zonacarasuhat #zoneumede #natureconservation #wetlands #danubedelta #legearefaceriinaturii #petitie #renaturare
