Sistemul de Garanție Returnare intră în etapa reglajelor fine, iar discuțiile recente pun lupa pe echitate teritorială, colectarea manuală și digitalizarea plăților. Toți stakeholderii prezenți la conferința Green Report – SGR. Eficiența sistemului și impactul asupra stakeholderilor au fost de acord că, deși sistemul trebuie eficientizat, nu e realist și nici necesar să avem un aparat de returnare (RMV) în fiecare localitate – „ar fi o enormitate economică”.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) a trecut de faza inițială a implementării și intră într-o nouă etapă, în care este esențial ca sistemul să devină mai accesibil pentru toți cetățenii, indiferent de zona în care locuiesc.
Potrivit acestuia, în primul an au fost puse la punct aspectele „de ordin macro”, iar al doilea an de funcționare trebuie să aducă îmbunătățiri concrete din perspectiva experienței cetățenilor.
„Trebuie să ne ocupăm și de acele chestiuni fine, pe care nu le-am tratat de la început, nu le-am gestionat de la început. Chestiuni legate de cât de mulțumiți sunt cetățenii, chestiuni legate de gradul de accesibilizare al sistemului”, a adăugat ministrul.
Fechet a recunoscut că în marile orașe, precum București, infrastructura de colectare funcționează deja vizibil, însă în alte părți ale țării realitatea este diferită: „Știm că aici, în București, la tot pasul avem câte un RVM (Reverse Vending Machine), nu același lucru se întâmplă în țară”.
Ministrul a punctat că sistemul trebuie gândit și dincolo de statistici, pentru a răspunde realităților din România profundă.
„Mă refer la localități izolate, mă refer la zona montană, mă refer la România profundă, rurală, mă refer la Delta Dunării și multe altele”, a mai spus acesta, subliniind că participarea cetățenilor trebuie sprijinită și acolo unde logica economică a sistemului poate părea mai dificilă.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunțat că 2025 va aduce investiții importante în extinderea și eficientizarea SGR, cu un accent special pe zonele rurale, acolo unde infrastructura de colectare automată a ambalajelor este în continuare precară.
„Aștept să văd în ce măsură acest proiect pilot va fi eficient, și anume niște echipamente mobile ce vor deservi cu precădere comunități din mediul rural. Nu știu dacă se mai întâmplă asta într-o altă țară, însă România are particularități care ne fac unici din punct de vedere al sistemului de garanție-returnare”, a explicat ministrul, subliniind că sistemul trebuie adaptat la realitățile geografice și economice ale țării.
Fechet a vorbit și despre necesitatea de a inova continuu: „Suntem obligați să inovăm, să testăm noi tehnologii și să sperăm că ele vor funcționa.”
În ceea ce privește performanțele tehnice ale sistemului, ministrul s-a declarat mulțumit de gradul actual de conectare: „Suntem în a șaptea sau a opta lună, dacă nu mă înșel, cu cifre foarte bune în ceea ce privește gradul de conectare. În prima săptămână a lunii aprilie am colectat 85 de milioane de ambalaje. Sunt foarte multe județe unde niciun RVM nu a stat offline o perioadă lungă, urmărim și acest indicator.”
Alin Vișan: „Este o eroare să asociem SGR doar cu RVM. Nu trebuie să păcălim oamenii că vor avea aparate în vârful muntelui”
Alin Vișan, președintele Asociației Române pentru Ambalaje și Mediu (ARAM), a intervenit în dezbatere pentru a atrage atenția asupra unei confuzii frecvente între SGR și infrastructura automatizată de colectare.
În opinia sa, așteptarea ca fiecare magazin, indiferent de dimensiuni sau amplasare, să fie dotat cu un RVM (Reverse Vending Machine) este nerealistă și economic nesustenabilă.
„Dacă ajungem să punem egal între cele trei litere, SGR, și RVM, facem o mare eroare. Nu avem nevoie de RVM în fiecare din cele 80.000 de magazine din România.”
Este o enormitate economică să ne dorim lucrul ăsta”, a spus Vișan.
Acesta a subliniat că, legal, orice consumator are dreptul să returneze ambalajele și să își recupereze garanția în orice punct de vânzare, inclusiv în magazinele mici, care nu sunt dotate cu automate.
„Nu ne împiedică nimic să cerem acelui magazin să accepte înapoi produsul și să ne dea garanția. Dacă acel magazin refuză, consumatorul are la îndemână un telefon, să raporteze. Este dreptul lui să-și primească garanția de la oricare magazin”, a spus el.
Deși ratele de returnare înregistrate în sistem sunt de peste 80%, Vișan recunoaște că majoritatea volumului vine din RVM-uri, ceea ce sugerează că ambalajele colectate în zonele rurale sunt aduse în continuare către zone mai bine deservite.
„Poate că oamenii nu știu că au dreptul să returneze la orice magazin. Poate că acele magazine n-au fost îndeajuns de atenționate că nu este o opțiune să refuze produsul”, a spus Vișan.
Acesta a ținut să corecteze și o idee vehiculată frecvent: că magazinele mici evită sistemul din cauza problemelor logistice.
„Am auzit o mie de scuze. Dar astăzi returul funcționează. Se ridică ambalajele în 48 de ore. RetuRO plătește pentru acele ambalaje, teoretic, în 30 de zile. Nu se mai poate spune că magazinul mic rămâne cu ambalajele în curte trei săptămâni”, a concluzionat el.
Fechet: „Nu îmi imaginez RVM-uri la tot pasul. N-are cine să le plătească și să le întrețină”
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a întărit poziția exprimată de Alin Vișan, subliniind că așteptările ca sistemul de garanție-returnare (SGR) să includă aparate automate în fiecare localitate sunt nerealiste.
Atât din punct de vedere economic, cât și logistic, această idee ar aduce mai multe probleme decât soluții.
„În niciun caz nu cred că trebuie să avem câte un RVM în fiecare sat. N-are cine să-i asigure mentenanța, și mai important decât orice altceva, n-are cine să-l plătească”, a declarat Fechet, făcând ecou afirmației lui Vișan că „este o enormitate economică” să ne dorim câte un aparat în fiecare magazin mic.
Ministrul a admis că în multe comunități, mai ales din mediul rural, sistemul trebuie să funcționeze manual până când vor exista soluții tehnologice sau investiții adaptate realităților din teren.
„Sistemul de garanție-returnare, acolo unde nu se justifică instalarea unor echipamente automate, trebuie făcut manual”, a spus el.
El a avertizat că nici autoritățile și nici operatorii nu ar trebui să creeze impresia că România va avea automate de colectare „la tot pasul”: „Nu îmi imaginez să avem RVM-uri la tot pasul, oricât și-ar dori asta industria, ori producătorii acestor echipamente.”
RetuRO: „Nu vrem să fim o greutate pentru comercianții mici. Colectarea manuală trebuie să fie eficientă”
Anca Marinescu, manager Comunicare și Relații Corporative Returo, a confirmat că direcția de dezvoltare a sistemului de garanție-returnare merge într-un sens bun, însă a atras atenția că, dincolo de cifrele promițătoare, e nevoie de îmbunătățiri continue, mai ales pentru a menține încrederea consumatorilor și a sprijini comercianții mici.
„Dacă ne uităm la ultimele șapte luni, dacă ne uităm la primele două luni din anul acesta, pare că suntem pe un drum foarte bun. Trebuie să ne concentrăm pe toate zonele, inclusiv pe partea de accesibilitate”, a spus aceasta.
Anca Marinescu a subliniat că un sistem performant nu înseamnă doar automate moderne, ci și o colectare manuală eficientă și sprijin real pentru comercianți.
„Nu ne dorim un RVM în fiecare colț, dar ne dorim ca această colectare manuală să fie eficientă. Credem că este foarte important ca toți comercianții să înțeleagă că un RVM nu este o opțiune pentru orice fel de business.”
În acest context, RetuRO urmărește să reducă presiunea pusă pe micii comercianți: „Încercăm să plătim înainte de împlinirea termenelor legale, tocmai pentru că înțelegem că pentru comercianții mici cashflow-ul este foarte important și nu vrem să fim o greutate suplimentară pentru ei.”
Reprezentanta RetuRO a declarat că în prezent eficiența de ridicare a ambalajelor colectate manual este de 99%, dar că există cazuri punctuale în care termenul de 48 de ore nu este respectat.
„Cu siguranță sunt cazuri în care ambalajele nu sunt ridicate în 48 de ore, dar cred că sunt foarte punctuale.”
Pentru a veni și mai bine în sprijinul zonelor izolate și al magazinelor fără infrastructură automatizată, RetuRO pregătește o soluție mobilă de colectare:
„Este un aparat automat care va merge prin mai multe localități, o caravană, cum i s-a mai spus, în care oamenii vor putea să returneze foarte ușor ambalajele. Se va putea face și plata garanției pe loc.”
Anca Marinescu a recunoscut că au existat întârzieri punctuale în procesul de plată și colectare, care au afectat încrederea unor comercianți în sistem.
Tocmai aceste situații au determinat RetuRO să accelereze testarea de soluții dedicate comercianților mici și să îmbunătățească comunicarea și predictibilitatea.
„Sunt comercianți care încă ezită să intre în sistem din motive legate de lipsa de claritate, nu știu când primesc banii, nu știu cât. Însă pe măsură ce eficiența crește, cred că tot mai mulți vor fi încurajați să înceapă colectarea manuală”, a explicat reprezentanta RetuRO.
Ea a mai menționat că soluția mobilă testată zilele acestea a fost bine primită de comercianți: „Chiar zilele astea colegii mei s-au dus pe teren și au fost primiți cu mult entuziasm. Soluția este foarte simplă pentru comercianți și foarte eficientă pentru toată lumea.”
Reprezentanta RetuRO a mai precizat că, deși cifrele vehiculate la începutul implementării sistemului vorbeau despre aproximativ 80.000 de comercianți, această estimare s-a bazat pe date incomplete.
„Cei 80.000 de comercianți pe care noi i-am comunicat la începutul implementării sistemului sunt pe baza unor date statistice și economice colectate inițial. Nu știm exact câți comercianți sunt în România”
a explicat Anca Marinescu.
Potrivit acesteia, în prezent sunt înscriși în sistem aproape 70.000 de comercianți, dintre care jumătate au deja contracte finalizate cu RetuRO, ceea ce înseamnă că „în orice moment pot începe să colecteze”.
Totuși, realitatea din teren arată că nu toți au început efectiv procesul de colectare, iar RetuRO își propune să îi încurajeze.
„Este foarte important ca această colectare manuală, care în piețe mult mai dezvoltate, cum este Germania, funcționează foarte bine, să prindă rădăcini și în România. Avem nevoie de implicarea comercianților, mai ales în zonele unde nu putem vorbi încă de RVM-uri”, a subliniat aceasta.
Una dintre cele mai sensibile zone ale sistemului SGR rămâne cea a interacțiunii comercianților și consumatorilor cu echipamentele.
În ultimii ani, cele mai multe probleme au apărut tocmai aici. Ambalaje blocate, echipamente care nu recunosc coduri, lipsa unor instrucțiuni clare, frustrări tehnice care se răsfrâng direct asupra celui care încearcă, de bună credință, să returneze un ambalaj.
Dacă până de curând mulți consumatori nu știau exact ce li se cere, dacă pot sau nu pot returna o sticlă cu dop, sau dacă au voie să aducă ambalajul umed, astăzi pare că ne apropiem, încet, de o experiență decentă.
Contactul cu echipamentul a devenit „relevant în întreg sistemul” – așa cum a fost recunoscut inclusiv de RetuRO, și trebuie să fie, pur și simplu, ușor, rapid și eficient.
Bogdan Trancă, Director Comercial Envipco: „Ne-am concentrat să facem aparatele cât mai intuitive. Am fost acolo, la firul ierbii, în mii de ore de interacțiune cu clienții.”
Bogdan Trancă, reprezentantul Envipco, unul dintre furnizorii de echipamente automate de colectare (RVM) pentru SGR, a vorbit despre experiența acumulată în primul an de funcționare a sistemului, concentrându-se pe relația directă cu comercianții și utilizatorii finali.
„În primul an, cele mai multe probleme au venit chiar din interacțiunea directă cu consumatorul. De la ambalaje care nu erau acceptate, la lipsa de informații despre cum trebuie returnate, totul se răsfrângea la interacțiunea cu aparatul. Mulți nu știau dacă trebuie să fie complet gol, dacă are voie să fie umed, dacă trebuie să aibă dop”, a explicat Trancă.
Acesta a subliniat că Envipco s-a implicat activ în procesul de educare și asistență:
„Anul trecut am avut aproximativ 40.000 de solicitări din toată țara, din relația directă cu comercianții și consumatorii. Am petrecut peste 8-9.000 de ore în interacțiuni directe. A fost un efort de învățare și de adaptare în timp real.”
Bogdan Trancă a recunoscut că începutul a fost dificil, dar crede că piața a făcut un pas important spre maturizare.
„Astăzi suntem în etapa în care nu mai explicăm cum trebuie să arate un ambalaj sau ce cod trebuie să aibă. Suntem într-o fază în care vrem să optimizăm interacțiunea, să fim mai rapizi, mai preciși.”
Envipco lucrează în prezent la integrarea unor soluții de plată moderne:
„Ne dorim, și lucrăm activ cu diverse companii, ca în perioada următoare să putem implementa ceea ce în industrie numim IBAN to IBAN payment, adică plata garanției direct pe card sau telefon, fără să mai fie nevoie de bonuri de hârtie.”
În final, Bogdan a vorbit și despre responsabilitatea furnizorilor de echipamente în bunul mers al sistemului: „Am simțit tot timpul presiunea ca aparatul să fie intuitiv, ușor de folosit, să nu frustreze oamenii. Știm că nu e perfect. Dar știm și că dacă nu e simplu și eficient, consumatorul nu se mai întoarce.”
Envipco deschide la Cluj un Centru European de Excelență
Bogdan Trancă, reprezentantul Envipco, a anunțat o decizie strategică importantă pentru companie: deschiderea, în 2025, a unui Centru de Excelență și Dezvoltare Europeană la Cluj.
„E o decizie de care, personal, sunt foarte mândru. Centrul va deservi în primă fază piața din România, care este una extrem de complexă. Colectăm toate cele trei fracții, iar sticla rămâne în continuare o provocare majoră, greu de gestionat, greu de manipulat”, a explicat acesta.
Centrul va avea o componentă puternică de cercetare și dezvoltare (R&D), cu scopul de a îmbunătăți constant tehnologia utilizată în rețeaua de echipamente automate.
„Investim în R&D foarte mult. Ne dorim o tehnologie și mai eficientă. Este unul dintre obiectivele majore din acest an”, a spus Trancă.
Chiar dacă ținta de a fi prezenți în toate cele 80.000 de puncte comerciale din România nu este (încă) realistă, Envipco își asumă rolul de a face tehnologia cât mai accesibilă și eficientă pentru toate tipurile de magazine.
„Dacă îl întrebi pe CEO-ul nostru, îți va spune că da, vrem să fim peste tot. Nu știm dacă are sens acum, dar știm sigur că toate eforturile noastre merg în direcția de a atinge foarte, foarte mult zona rurală, cu echipe în teren, cu suport dedicat, cu tot ce înseamnă implicare locală.”
„Sunt sisteme.” – Raluca Fișer, moderatoarea evenimentului amintește că circularitatea reală presupune și inovație simplă
În cadrul dezbaterii, Raluca Fișer, moderatoarea evenimentului, a adus în discuție un exemplu personal care pune într-o lumină nouă relația dintre tehnologie, accesibilitate și încrederea în sistem.
„Îți dau un exemplu. Am fost într-un supermarket, in the middle of nowhere, în Zimbabwe. Trebuia să-mi dea rest, vreo trei firfirei. Am zis – e ok, lăsați. A zis: ‘Nu, nu, nu’, și îmi întoarce POS-ul. Îmi spune să bag numărul de telefon. Nu era cazul, că nu aveam număr de Zimbabwe, că n-am stat chiar atât de mult. Dar acolo funcționează un sistem în care pui numărul și automat îți primești restul pe card”, a povestit Fișer.
Exemplul a venit ca o observație firească în contextul discuției despre digitalizarea sistemului de colectare și despre modalitățile prin care consumatorii își pot primi garanția, fie prin bon, fie prin transfer direct.
„Sunt sisteme”, a punctat Fișer.
„Ideea este să ne uităm la un proiect de economie circulară în ansamblu. Să fie în totalitate circularitate.”
Întrebat cum se pregătește compania din punct de vedere tehnic pentru anii următori, Bogdan Trancă de la Envipco a explicat că, odată cu extinderea accelerată a rețelei de echipamente RVM, accentul se mută natural pe întreținere și mentenanță.
„Există, fără dar și poate, un al doilea pas. Primul este cel de achiziție și instalare – deployment-ul, care este în continuare în creștere. Anul trecut am instalat 1300 de unități, iar anul acesta estimăm cifre similare. Dar următorul focus, chiar și din punct de vedere economic, este acela de întreținere și mentenanță continuă.”
Bogdan a explicat că RVM-urile trebuie tratate ca orice alt echipament tehnic cu uzură intensă, mai ales în magazinele care procesează volume mari.
„Ne așteptăm ca aceste mii de aparate să fie servisate constant. În trecut, down time-ul era o problemă, echipamentele se blocau, iar comercianții nu înțelegeau exact de ce. Acum, clienții noștri au înțeles că merită să investească și în partea de mentenanță.”
El a subliniat că rațiunea pentru care un magazin ar instala un RVM trebuie să fie corelată cu volumul real de ambalaje.
„Dacă nu există un volum suficient, RVM-ul nu are sens economic. Dar acolo unde există, este important ca și investiția în mentenanță să fie pe măsură.”
RetuRO: „Retailerii sunt interfața sistemului. Comunicarea trebuie să fie constantă și coerentă, chiar dacă nu e direct responsabilitatea noastră”
Întrebată cum se pregătește RetuRO din perspectiva comunicării, în condițiile în care interfața cu publicul este asigurată de comercianți, Anca Marinescu a explicat că operatorul sistemului menține o relație permanentă cu retailul pentru a evita ca nemulțumirile consumatorilor să se transforme în neîncredere față de întregul SGR.
„Avem o comunicare constantă cu retailerii pentru că, da, ei sunt interfața acestui sistem cu consumatorii și încercăm să adresăm punctual toate problemele care vin către ei”, a declarat aceasta.
Deși RetuRO nu este în contact direct cu publicul larg, există totuși un număr constant de apeluri care vin direct în call center, inclusiv de la consumatori.
„Deși preponderent apelurile sunt din zona magazinelor sau a producătorilor, există și un procent de consumatori care sună direct la noi. Și atunci trebuie să avem o relație foarte apropiată cu magazinele, ca să știm ce se întâmplă și să putem da răspunsuri corecte”, a explicat Marinescu.
Totodată, RetuRO încearcă să ghideze consumatorii către soluțiile locale, directe:
„Până acum, sfatul nostru a fost ca, în cazul unei probleme, primul pas să fie contactarea magazinului, nu a RetuRO. Pentru că, în mod realist, noi suntem destul de departe.”
Marinescu a recunoscut că uneori povara pare disproporționată pentru comercianți, dar este o consecință a arhitecturii sistemului: „Problemele au fost extraordinar de diverse. De toate felurile. Poate pare o povară în plus pe retail, dar ei sunt interfața. Și cu ce am putut ajuta și noi, am ajutat întotdeauna.”
CITIȚI ȘI:
Conferința Green Report: Planul de investiții RetuRO intră în consultare pentru Hotărârea de Guvern
